"M-am nascut in anii razboiului, am crescut apoi in comunism. In aceste vremuri grele s-a pus temelia unui caracter puternic, cu forta de a nu se lasa invins usor. Cred de asemeni ca am fost inzestrata si cu darul cel mai important in viata unui om care a trait in Romania regimurilor totalitare: forta de a supravietui. Simtul umorului, optimism, curaj si acel "savoir faire" iata mostenirea lasata mie de parinti si de Romania. In mod deliberat, cand am ajuns in America, am refuzat "sa ma plang" sau "sa regret" viata mea din trecut. M-ar fi durut prea mult sa-mi amintesc de tot ce am pierdut. Nu am vrut niciodata sa privesc inapoi, as fi innebunit. La ce bun sa ma gandesc la sacrificiile si la renuntarile mele, la conditiile tragice in care am parasit tara, livada si casa mea de la Snagov unde am sarutat pamantul inainte de a pleca, la parintii mei batrani si ramasi singuri? M-am despartit de Romania si am fost nevoita sa las totul, absolut tot ce am avut: o viata indestulata si fara grija zilei de maine, o pozitie sociala privilegiata, multi prieteni dragi, toate visele mele si profesia pe care o iubeam. Am plecat complet singura, in necunoscut", marturiseste Elena Caragiu, in cartea "O simpla vizita", dedicata iubirii pe care a trait-o alaturi de regretatul actor, Toma Caragiu. Alaturi de Ion Cocora, directorul editurii Palimpset, care a publicat cartea, si de actrita Jeanine Stavarache, fosta sotie a pescarului cu experienta din "Operatiunea Monstrul" a rememorat, in ceainaria librariei Carturesti-Magheru, o poveste de dragoste. Poetul Toma Caragiu - trist, profund, grav Dincolo de fata de actor "teribil, tonic, plin de viata si cu un umor dezlantuit", cum l-a descris Cocora, cei trei au vorbit despre poetul Toma Caragiu. Cateva dintre multele sale poezii, scrise pe pachete de tigari sau servetele, au fost stranse si publicate in 1978, in volumul "Toma Caragiu - Poeme si alte confesiuni". Poemele, scrise "la prima mana", sunt confesiunile unui mare artist, pline de tragism si disperare. "Noi ii stim fata de actor, poeziile insa dezvaluie un om trist, profund, grav", a adaugat editorul. Totodata, acrita Jeanine Stavarache a afirmat ca atunci cand spui Toma Caragiu, spui teatru romanesc. Si nu neaparat comedie, ci adanci profunzimi umane, care il faceau recognoscibil prin tristetea comicului sau. In ceea ce o priveste, "simpla vizita" a fostei sale sotii, Elena Caragiu, este vorba de un Toma Caragiu "indragostit, fascinant, romantic, duios", capabil sa isi astepte o viata iubirea si, dupa 15 ani de casnicie, sa o intampine cu flori, la aeroport. Cartea poate fi citita din patru perspective: una a povestii de iubire dintre Toma si Elena Caragiu, din perioada 1962 - 1977; una a amintirilor autoarei despre copilarie, familie, prieteni si atmosfera din acea epoca. Totodata, "O simpla vizita" este si despre romanca plecata in America, viata din exil a Elenei, care pune in valoare un personaj nou si fateta sa de luptatoare. In plus, cartea poate fi citita dintr-o perspectiva reflexiva, meditativa, intrucat autoarea se intoarce, dupa mai bine de 30 de ani petrecuti in America, intr-o Romanie pe care o gaseste total schimbata. Elena Caragiu a revenit in Romania dupa mai bine de 30 de ani Si-a propus, in 2008, sa stea doar doua saptamani in tara sa natala, dar a ramas doua luni, pentru ca, asa cum a marturisit domnia sa, "s-a reindragostit de Romania". A plecat din tara dupa moartea lui Toma Caragiu, folosind numele de Helen Cara-Chester si a locuit 25 de ani la New York, in Manhattan. Pentru statornicia de care a dat dovada, i s-a spus ca este cea mai curajoasa femeie. Recunoaste ca a avut un mare noroc, acela de a intalni un om venit si el din Romania, care o vazuse cand era mai mic, in liceu, pe o scena. "L-am adoptat si a crescut mare sub ochii mei", a spus Elena despre John Chester, sotul sau actual, care, dupa 30 de ani de casnicie fericita, inca "imi mai rabda toate nebuniile". La o prima vedere, nimeni nu ar zice ca femeia miniona si fermecatoare, cu ochii superbi, verzi-albastri, care a fost atat de iubita de Toma Caragiu, a scapat din doua accidente aproape mortale, anul acesta. Dupa ce a fost lovita de o masina pe o trecere de pietoni si dupa trei luni de spitalizare, pentru coastele rupte, Elena a cazut de pe o scara si si-a rupt mana, urmand alte doua luni de tratament. Insa este convinsa ca Toma a protejat-o. Cu emotie si cu lacrimi in ochi, actrita care a cucerit Broadway-ul cu talentul sau, ne-a marturisit, intr-un scurt interviu, ca cea mai frumoasa amintire pe care o are cu regretatul actor este clipa in care acesta i-a vorbit despre destinul lor. Nu am mai intalnit si nu voi mai intalni o asemenea iubire "Despre faptul ca suntem "soul mates", ca suntem suflete pereche si suntem predestinati. Este un capitol in carte care se cheama "Eleto". Eleto insemna Elena si Toma. El scornise acest nume pentru ca era poet si pentru ca in relatia noastra el a fost dinamica. El a inceput, a atacat frumos, a asteptat si faptul ca imi spunea "Eu te astept oricat, si toata viata daca vrei", asta era cel mai frumos", si-a amintit Elena. Bineinteles, poetul Toma Caragiu ii recita, avea si un poem preferat propriu, "Iti mai aduci aminte de mine", pe care fosta doamna Caragiu l-a reprodus cu usurinta, din memorie: "De veste vreau sa-ti dau/ Cu un minut inainte de a muri/ Si jertfa mea de o vei intelege/ De-a pururi umbra mea te va-nsoti". Desi a recunoscut ca nu stie daca Toma Caragiu a avut si dezamagiri, Elena a marturisit ca actorul avea o permanenta teama ca o va pierde. Cu toate ca de cate ori pleca pe undeva, actorul o incuraja, el se ingrijora de fiecare data si o chema inapoi. "Si eu veneam si iar plecam. A fost extraordinara casnicia noastra, mai mult decat fericita. In America se spune "You cannot judge you life with number of breaths, you can only judge with minutes taking your breath away". Nu a fost ceva comod pentru nici unul dintre noi, nu a fost un lucru simplu, dar aceste momente au fost unele care taie respiratia. Si nu am mai intalnit si nu voi mai intalni o asemenea iubire. Si de-asta am crezut ca trebuie ca lumea sa stie adevarul. Tot ce am scris este 99,99% adevarat", a mai spus Elena Caragiu. Totodata, domnia sa a precizat ca are o memorie extraordinara si ca nici un detaliu din carte nu este imaginat. Revenirea in Romania nu a fost una usoara, cu atat mai mult cu cat un articol dintr-un tabloid national o considera moarta din 2001. Elena si-a dorit sa-i cunoasca pe acei oameni care au avut "viciozitatea" sa-i publice si pe Internet decesul, dupa ce i-au facut "un necrolog defaimator, cu tot felul de minciuni". A marturisit, insa, ca a ramas calma si inca face acest lucru, pentru ca nu a venit sa se certe cu nimeni. Dincolo de toate, vizita in tara a fost plina de surprize si de lucruri frumoase. Bineinteles, au marcat-o schimbarile. Pentru ca, in opinia sa, cel mai greu e sa schimbi mentalitatea oamenilor. Ce-i place, insa, este faptul ca tara este mult mai civilizata, iar tinerii nu sunt "manjiti" de minciuna si mizeria de altadata. "Ei sunt curati. Si faptul ca circula si invata din alte locuri este formidabil", a mai adaugat Elena Caragiu. La revolutie, Toma Caragiu ar fi fost cu siguranta la Universitate Actorul Mircea Diaconu se intreba la un moment dat ce ar fi facut Toma Caragiu la Revolutie. Desi era secretar de partid la teatru si deputat in Consiliul Popular, actorul era totodata unul dintre cei mai violenti contestatari ai regimului. Iar fosta lui sotie nu are nici o indoiala ca Toma Caragiu ar fi fost la Universitate, alaturi de toti ceilalti care luptau pentru libertate. Pentru cei care se intreaba de ce s-a intors dupa atat timp in Romania, raspunsul il da chiar in cartea sa: "Acum stiu de ce am venit din nou acasa, printre "ai mei". Sa iert si sa fiu iertata." ("O simpla vizita", p. 31) . . .

Crenguta MALAIAS