Presedintele american Barack Obama a primit premiul Nobel pentru Pace, atat de devreme in timpul mandatului sau la Casa Alba, doar pentru ca nu este George W. Bush, sugereaza CNN, citand unele cercuri diplomatice, noteaza sambata NewsIn. Bush a recunoscut ca multi din Europa erau nerabdatori sa ii spuna "la revedere" unui om pe care il vedeau drept un adept al unei ideologii din timpul Razboiului Rece, drept presedintele care a dus lumea in interventia dezastruoasa din Irak, drept un om care conduce o tara ce iroseste benzina si nu este pregatita sa ajute la lupta impotriva schimbarii climatice. Pentru multi europeni, principala preocupare in cursa lunga pentru selectarea candidatului democrat la Casa Alba si in cea pentru alegerile prezindentiale a fost ca rezultatul sa fie oricine in afara de Bush, comenteaza CNN. Unul dintre cele mai bune rasete provocate in mod deliberat de Bush in ultimele sale zile de mandat a fost cand s-a declarat multumit de primirea sa la summitul NATO din Romania, din 2008. "Multa lume flutura din maini... unii cu toate cele cinci degete", spunea el atunci. Europenii erau nemultumiti de planurile pentru scutul american antiracheta din Polonia si Cehia, simteau ca nu si-a respectat angajamentul de a depune la fel de multe eforturi in procesul de pace din Orientul Mijlociu pe cat a depus Tony Blair pentru a aduce pace in Irlanda de Nord. Si in special credeau ca centrul de detentie de la Guantanamo si "transferurile extraordinare" in tari unde suspectii de terorism este posibil sa fi fost torturati sunt un afront fata de democratie, care nu pateaza numai reputatia Statelor Unite, ci si pe cea a aliatilor lor. Europenii erau alarmati ca Bush parea sa ii incurajeze pe cei care negau existenta schimbarilor climatice. Si, desi a parut mai dispus sa isi asculte aliatii din Europa in timpul celui de al doilea mandat, acestia nu l-au placut niciodata pe Bush, al carui raspuns instinctiv era sa foloseasca puterea militara a SUA in "locurile fierbinti" din lume, in loc sa se aseze la masa negocierilor, un lider care nu avea rabdare cu ONU. Intentia conteaza Tinand cont de motivatia Comitetului Nobel, potrivit caruia premiul pentru pace ii este acordat lui Obama "pentru eforturile sale extraordinare de a consolida diplomatia internationala si cooperarea intre propoare", iar in luarea deciziei s-a tinut cont in mare masura de "viziunea lui Obama si eforturile pentru o lume fara arme nucleare", mesajul este clar, potrivit CNN. Este vorba de un sef de stat care nu este recompensat pentru ceea ce a facut, ci pentru ca reprezinta un nou inceput. Dupa cum a explicat Mihail Gorbaciov, presedintia lui Obama este un semnal important - "A dat speranta". Comentand pozitiv faptul ca Obama a creat un nou climat in politica internationala, punand accentul pe diplomatiei si pe ONU, Comitetului Nobel il incurajeaza, in mod clar, pe noul presedinte, dupa mai putin de noua luni la Casa Alba, sa continue intr-un stil pe care europenii il considera mult mai confortabil decat cel al lui Bush si al neoconservatorilor. Totusi, desi Obama a vorbit despre speranta de a ajunge la un acord cu Rusia privind reducerea numarului de focoase nucleare, nu se contureaza eliminarea armelor atomice aflate in prezent in posesia Statelor Unite, Rusiei, Chinei, Indiei, Marii Britanii, Frantei, Pakistanului si Israelului. Liderul de la Casa Alba vrea ratificarea unui tratat care interzice testele, dar nici acest lucru nu s-a intamplat inca, iar aplicarea masurilor propuse in lupta impotriva schimbarii climatice necesita aprobarea Congresului. Adevarul, potrivit multor observatori europeni, este ca Obama merita o distinctie pentru efort - un efort inceput prin renuntarea la scutul american antiracheta din Europa Centrala - dar un premiu pentru pace este un pas prea mare. Este recompensat nu pentru realizari solide, ci pentru ca a dat speranta - de fapt, pentru ca nu este Bush, comenteaza CNN. Se poate ca presedintele francez Nicolas Sarkozy, care a spus ca premiul "confirma ca America s-a intos, in sfarsit, in inimile popoarelor", sa fie adevarat, dar unii se tem ca, de fapt, conservatorii americani vor interpreta onoarea drept un semn de slabiciune si vor bloca mai mult actiunile lui Obama. Alte voci se intreaba, insa, "ce i se va da atunci cand va avea o realizare adevarata", incheie CNN. Un presedinte de razboi Barack Obama, noul laureat al premiului Nobel pentru Pace, este de asemenea un presedinte de razboi care si-a reunit vineri, chiar in ziua acordarii distinctiei, colaboratorii pentru a decide daca va trimite sau nu zeci de mii de soldati suplimentari in Afganistan, comenteaza, la randul sau, AFP, potrivit NewsIn. Afganistanul nu este singurul razboi pe care l-a mostenit Obama de la precedenta administratie Bush. Dar, imediat dupa instalarea la Casa Alba, el a accelerat retragerea trupelor din Irak, iar Afganistanul este pe punctul de a deveni razboiul sau. De altfel, el nu a uitat sa sublinieze in prima sa reactie publica dupa acordarea premiului Nobel ca este "comandantul suprem al unei tari care are responsabilitatea de a pune capat unui razboi si unui adversar care ii ameninta direct pe americani si pe aliatii SUA". Obama urmeaza sa ia in urmatoarele saptamani una dintre cele mai importante decizii de la instalarea la Casa Alba. Pe fondul degradarii situatiei din Afganistan, liderul SUA desfasoara consultari privind noua strategie care trebuie adoptata si asupra necesitatii de a trimite sau nu zeci de mii de soldati suplimentari, intariri cerute de comandantul trupelor de pe teren, generalul Stanley McChrystal. Obama, prins intre asteptarile generalilor americani si opozitia crescanda a americanilor fata de un razboi inceput in urma cu opt ani si din ce in ce mai sangeros, a prezidat vineri cel de-al patrulea consiliu de razboi privind Afganistanul. Pentru prima oara la o astfel de reuniune, el urma sa discute concret despre efectivele aflate in zona si despre cererea de suplimentare a trupelor facuta de generalul McChrystal. Acesta nu cere 40.000 de soldati suplimentari, cum s-a anuntat initial, ci 60.000, afirma vineri Wall Street Journal. Generalul McChrystal i-ar fi prezentat presedintelui Obama si un al treilea scenariu, in care efectivele actuale, care se ridica la 68.000 de soldati, nu ar fi suplimentate. Generalul ar prefera insa o suplimentare cu 40.000 de militari, adauga publicatia. In acest context, colaboratorii presedintelui Obama spun ca, in orice caz, presedintele american nu ia in calcul o reducere considerabila a contingentului.In acelasi timp, ei au lasat sa se inteleaga ca Obama ar putea fi tentat de o strategie concentrata mai mult pe al-Qaida decat pe talibani. Obiectivul acestei strategii ar fi sa-i impiedice pe talibani sa preia puterea si sa ofere al-Qaida sanctuarul din 2001, de care organizatia terorista s-a folosit pentru comiterea atentatelor din 11 septembrie. Strategia urmeaza sa aloce un loc important Pakistanului, unde si-ar fi gasit refugiul majoritatea celor mai importanti membri ai al-Qaida. Administratia americana a precizat insa ca decizia presedintelui Obama in legatura cu noua strategie nu este iminenta.

Z.O.