"Dar in loc s� inchid� o grani�� poroas� cu un Est instabil �i autoritar, se pare c� odat� intrat� in UE, Romania ar putea deveni o cale de acces pentru influen�a economic� a Rusiei", consider� Gallagher, care avertizeaz� c� resurgen�a unei Rusii autocratice ofer� Bucure�tiului argumente de negociere in rela�ia cu Bruxelles-ul. "Dac� presiunea pentru reform� devine prea insistent�, atunci Bucure�tiul poate amenin�a cu int�rirea rela�iilor sale cu Rusia intr-un mod care ar submina solidaritatea UE in fa�a unui vecin mare �i tot mai ingrijor�tor", consider� istoricul britanic. "Oligarhia care �i-a stabilit controlul asupra celui de-al �aptelea membru UE ca m�rime a exploatat sistemul decizional pe mai multe nivele de la Bruxelles pentru a intra in clubul european cu o agend� limitat�. Aceasta este una din cele mai mari infrangeri pentru democra�ie ce a avut loc in Europa din 1945 incoace. Dat� fiind apropierea unei Rusii combative ce adopt� concepte de secol 19 privind suprema�ia na�ional�, a c�rei putere UE o ignor� in infatuarea privind puterea sa diplomatic�, e�ecul din Romania poate avea repercusiuni capabile s� submineze intregul proiect european", conchide autorul britanic. Aderarea la UE, o intamplare norocoas� Noul volum al istoricului britanic, intitulat "Romania and the European Union - How the weak vanquished the strong" ("Romania �i Uniunea European� - cum i-au invins cei slabi pe cei puternici") este o radiografie minu�ioas� a modului cum elitele postcomuniste de la Bucure�ti au reu�it s� p�c�leasc� Bruxelles-ul, mimand doar reformele necesare ader�rii �i consolidandu-�i re�elele de putere, inclusiv in ce prive�te distribu�ia fondurilor europene. Autorul prezint� decizia statelor occidentale de a include Romania �i Bulgaria pe lista candidatelor la UE �i NATO mai degrab� ca pe o intamplare norocoas�, determinat� in primul rand de r�zboiul din Kosovo �i nevoia de a securiza Balcanii, la sfar�itul anilor '90. Au ajutat ins� �i privatiz�rile �i contractele cu importante firme din Germania, Fran�a �i Austria, pentru ca rezervele unor state membre s� fie aplatizate in Consiliul European, forul decizional format din �efii de stat �i de guvern. Decizia din 1999 de a invita cele dou� ��ri la negocieri pentru aderarea la UE "i-a luat pe mul�i prin surprindere", mai ales c� doar cu doi ani in urm� Comisia European� constatase deplina lor nepreg�tire in evaluarea f�cut� tuturor ��rilor est-europene care i�i depuseser� candidatura, scrie Gallagher. Dar asisten�a oferit� de Bucure�ti �i Sofia opera�iunii NATO in Kosovo in 1999 a int�rit credibilitatea celor dou� capitale, astfel incat in 2000 UE a deschis negocierile de aderare cu ambele ��ri, relaxand considerabil criteriile de pan� atunci. "Este clar c� Romania a aderat cu criteriile relaxate sau chiar l�sate deoparte in domenii-cheie. Succesele au fost declarate pe baze nesigure, cu reforme ce a�teptau s� fie inc� realizate in sectoare esen�iale �i o elit� f�r� niciun apetit pentru asemenea eforturi, ce a cules beneficiile ader�rii", conchide Gallagher. UE a jucat "dup� cum ii canta elita postcomunist�" Istoricul britanic critic� UE pentru c� nu �i-a adaptat cerin�ele la realit�ile din Romania. "Intr-adev�r, strategia de aderare pentru Europa Central� �i de Est a fost finalizat� la mijlocul anilor '90, cand era un fapt general asumat c� Romania nu va fi in postura de a deveni membr� UE pentru o lung� perioad� de timp. A fost o imens� eroare s� nu se modifice abordarea in dialogul cu o �ar� ce avea o sumbr� mo�tenire totalitar�, o economie la p�mant �i o birocra�ie muribund�, incapabil� s� efectueze pan� �i sarcini de rutin�", consider� Gallagher. In loc s� proiecteze valori democratice, ale bunei guvern�ri �i r�spunderii in fa�a electoratului, UE a ajuns treptat, dar sigur, s� "joace dup� cum ii canta elita postcomunist�", consider� istoricul britanic. "Acest lucru a fost cu siguran�� confirmat de faptul c� azi acei fo�ti comuni�ti care au devenit extraordinar de boga�i prin blocarea reformei sunt printre beneficiarii principali ai fondurilor structurale ale UE. Contribuabilii europeni vor da milioane de euro in fonduri structurale unei noi clase formate din manageri rurali din era comunist� (...) Prin contrast, UE a fost incapabil� s� se asigure c� majoritatea familiilor c�rora le-au fost confiscate terenurile �i propriet�ile dup� 1945 au beneficiat de o restitu�ie corect�", explic� Gallagher. Oportunit�i pentru "elita pr�d�toare" In opinia lui, privatiz�rile rapide din timpul guvern�rii N�stase au determinat UE s� inchid� ochii la lipsa reformelor politice �i la consolidarea puterii elitei postcomuniste. Ins� presupusele reforme economice �i a�a-zisa extragere a statului din economie n-au fost decat oportunit�i pentru "elita pr�d�toare" s�-�i impart� zone de putere in sectorul privat. "Aceste fiefuri private devin acum mai influente decat agen�iile publice care ar trebui s� reglementeze �i s� auditeze deciziile economice ce implic� statul �i sectorul privat. Dar UE a insistat ca privatiz�rile s� se fac� rapid, f�r� a se asigura c� mediul politic aplic� reglement�ri corecte. Rezultatul a fost apari�ia unui capitalism corupt �i nereglementat, care pune in pericol ins�i securitatea UE, dat� fiind dorin�a puternic� a Rusiei de a-�i atrage o man� de baroni capitali�ti din fo�tii sateli�i in orbita sa politic�", avertizeaz� istoricul britanic. UE s-a l�sat p�c�lit� de promisiunile, planurile de ac�iune �i reorganiz�rile ministeriale ale lui Adrian N�stase Gallagher subliniaz� c� lucrarea sa nu porne�te de la premisa c� Romania sau regiunea in care se afl� nu este capabil� s� dep�easc� mo�tenirea istoric� negativ� �i s� adopte modele occidentale de democra�ie �i construc�ie institu�ional�. Istoricul britanic nu sus�ine nici teoria c� Romania nu era preg�tit� pentru aderare �i de aceea nu ar fi trebuit s� fie invitat� la negocieri. Critica este adresat� in special Uniunii Europene, pentru c� a avut destule mijloace de presiune pro-reform� de care nu a f�cut uz pentru o europenizare real� a Romaniei. Nici parteneriatul cu SUA nu a func�ionat deloc, Delega�ia Comisiei Europene la Bucure�ti avand foarte pu�ine contacte cu "ambasadorii impresionan�i" numi�i de Washington in Romania, care au fost adesea mult mai critici decat omologii lor europeni. UE s-a l�sat p�c�lit� de promisiunile, planurile de ac�iune �i reorganiz�rile ministeriale ale lui Adrian N�stase �i acoli�ilor s�i, calificandu-le drept "elan reformist". Bruxelles-ul a ignorat complet faptul c� majoritatea politicienilor cu care avea de-a face fuseser� �coli�i pe timpul lui Nicolae Ceau�escu, cand "�inte ambi�ioase erau indeplinite doar pe hartie �i ignorate in practic�". "Oficialii deveniser� exper�i in dezinformarea dictatorului, tot mai deta�at de realitate. A�a c� atunci cand UE a ap�rut in scen�, exista deja o tradi�ie recent� a neconform�rii cu �inte nerealiste impuse de o autoritate central�", noteaz� Gallagher. Cu pu�ine excep�ii, cum ar fi amenin�area cu intreruperea negocierilor in 2004 venit� din partea a doi europarlamentari - raportorul pentru Turcia Arie Oostlander �i raportoarea pentru Romania Emma Nicholson - procesul de aderare a mers din iner�ie, chit c� in toate rapoartele Comisia constata prea pu�ine progrese reale. Pesedizarea autorit�ilor locale �i regionale, cazurile de corup�ie cu fonduri europene - de la ministrul Hildegard Puwak la Nicolae Mischie �i Dumitru Sechelariu - au fost semnale de alarm� pe care UE le-a ignorat, urmand ins� a avea grave repercusiuni odat� ce Romania va fi devenit stat membru. Membru NATO dintr-un concurs de imprejur�ri favorabile Gallagher constat� o politic� duplicitar� �i in ce prive�te NATO, unde Romania a fost admis� ca membru tot dintr-un concurs de imprejur�ri favorabile, �i nu atat de mult datorit� reformelor sale politice �i a instaur�rii unui stat de drept func�ional - unul din criteriile de aderare. Dup� ajutorul dat in Kosovo prin deschiderea spa�iului aerian avioanelor NATO �i interdic�iei de survol pentru Rusia, care-l sprijinea pe Slobodan Milo�evici, Romania a intrat pe radarul SUA, mai ales dup� atacurile de la 11 septembrie 2001 �i r�zboiul din Irak, cand Bucure�tiul a profitat de ocazia de a fi solidar cu Washingtonul. A�a se face c� aderarea la NATO s-a produs chiar mai rapid decat cea la UE: negocierile de aderare au inceput in 2002, iar Romania a devenit membr� doi ani mai tarziu. Similar cu procesul de aderare la UE, �i in cazul NATO, Bucure�tiul a demonstrat oportunism �i angajament puternic la nivel declarativ, ce a inceput s� se estompeze odat� ce Romania a devenit membr�, apreciaz� Gallagher. Acesta aminte�te de episodul din 2006, cand guvernul T�riceanu a incercat s� orchestreze o retragere brusc� a trupelor din Irak, f�r� consult�ri prealabile cu Washingtonul. "Existen�a unui �ef de stat, Traian B�sescu, cu puteri importante in domeniul Ap�r�rii �i care se dedicase realiz�rii unui parteneriat strategic cu SUA �i Marea Britanie, a impiedicat o asemenea mutare. Dar ea a beneficiat de sprijin considerabil din intreg spectrul politic, inclusiv PSD, in a c�rui guvernare Romania a aderat la Alian��", remarc� istoricul britanic. Finalizat� la mijlocul anului 2008, cartea trage concluzia c� fo�tii comuni�ti care au condus Romania in mare parte dup� 1989 - guvernarea CDR din 1996-1999 neputand controla rela�iile subterane formate intre PDSR �i aparatul de stat - au reu�it s� p�c�leasc� Uniunea European�, adoptand legisla�ia comunitar� ca pe un panou electric plin de lumini�e, dar in spatele c�ruia firele nu duc nic�ieri. Tom Gallagher este �i autorul c�r�ii "Furtul unei na�iuni - Romania de la comunism incoace" ap�rut� in 2004 la editura Humanitas.

Z.O.