Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a primit confirmarea participarii lui Vladimir Putin la summitul sau de la Bucuresti (2-4 aprilie). Imbinarea retoricii vehemente cu apeluri spre colaborare constituie stilul actualului lider al statului rus, stil care se va manifesta nu doar in timpul discutiilor de la Bucuresti, dar va influenta si viitoarele relatii dintre Moscova si NATO, noteaza cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Potrivit ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, participarea lui Putin la summitul de la Bucuresti "demonstreaza inca o data deschiderea Rusiei spre un dialog pe marginea oricarei probleme". Printre aceste probleme se numara, in primul rand, contradictiile cu SUA, care fac lobby pentru extinderea NATO prin intermediul aderarii Georgiei si Ucrainei si care desfasoara negocieri cu Polonia si Cehia in vederea amplasarii pe teritoriul lor a unor elemente ale sistemului american antiracheta. Acestea din urma sunt considerate de Rusia drept o amenintare la adresa securitatii sale nationale. De aceea, printre obiectivele lui Putin se numara incercarea de a ajunge la un acord cu presedintele SUA, George W.Bush, pe marginea tuturor problemelor care preocupa Moscova (scutul antiracheta, ratificarea Tratatului CFE adaptat, situatia din Iran, aderarea la OMC) si, nu este exclus, pe marginea unei viitoare intrevederi dintre liderul american si viitorul presedinte rus. Faptul ca in data de 2 martie, adica inainte de summitul NATO, in Rusia se for desfasura alegeri prezidentiale nu diminueaza cu nimic importanta negocierilor dintre Putin si liderii occidentali, considera Nezavisimaia Gazeta. In primul rand, pana in luna mai, cand va avea loc inaugurarea noului presedinte al Rusiei, Putin va ramane seful statului, iar in al doilea rand, dupa cum au inteles deja liderii occidentali, Putin va stapani in continuare parghiile de conducere a Rusiei. Insusi faptul ca Vladimir Putin va conduce delegatia rusa in aceasta "perioada de tranzitie" este menit sa-i convinga pe interlocutorii sai de consecventa cursului politic extern al Moscovei. Tocmai abordarea aspectelor privind securitatea constituie problema de baza din dialogul Rusia-NATO. Prin moratoriul instituit asupra Tratatului CFE, Putin starnise o profunda nemultumire in cadrul Aliantei. Dupa cum precizase la acea data Moscova, acest moratoriu a fost dictat de faptul ca o serie de tari nu si-au onorat obligatiile privind ratificarea rapida a acestui tratat adaptat. Este clar ca in timpul summitului din aprilie, aceasta tema va ocupa un loc central. In ceea ce priveste sistemul american antiracheta, Putin fie va reitera, fie va dezvolta la Bucuresti propunerile sale privind exploatarea impreuna cu americanii a doua statii de radiolocatie rusesti, precum si privind evaluarea comuna a amenintarilor cu racheta. Referitor la extinderea NATO, in primul rand prin intermediul statelor postsovietice, Moscova continua sa se mentina pe niste pozitii intransigente. Si, in pofida faptului ca Putin catalogase aderarea Ucrainei la Alianta drept o problema interna a acestui stat, el a indemnat totusi spre o analiza a consecintelor pe care le poate avea acest pas.

M.N.