Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a sugerat sambata ca este aproape de aplicarea unei solutii proprii pentru reglementarea conflictului cu Transnistria si reunificarea Moldovei, bazandu-se pe "euromodernizare", pastrarea neutralitatii si dezvoltarea relatiilor economice cu Comunitatea Statelor Independente. Presedintele moldovean, Vladimir Voronin, le-a spus sambata participantilor la conferinta de securitate de la Munchen ca tara sa vrea sa adere la UE, dar nu si la NATO si nu a omis sa mentioneze, in context, ca exista "doctrine perimate" si "interpretari divergente cu privire la identitatea statala si nationala" a Moldovei. Voronin, si-a exprimat convingerea ca "Moldova isi va bucura partenerii europeni cu vesti bune", recunoscand insa, ca "s-ar parea ca nu exista motive pentru o asemenea siguranta". In acelasi timp, opozitia de la Chisinau si-a expus, sambata, cu ocazia unei dezbateri, solutiile in legatura cu Transnistria, dar pozitiile diferitelor partide politice sunt atat de divergente, incat reprezentantii societatii civile se declara dezamagiti si cred ca va mai dura 20 de ani pana la o reglementare. "Politica euroterapiei" revigoreaza Moldova

		Voronin a participat la conferinta de securitate de la Munchen

Voronin considera ca "politica euroterapiei" s-a dovedit benefica pentru Republica Moldova, iar Transnistria a avut de castigat de pe urma apropierii Chisinaului de Uniunea Europeana. Propunand pentru acest proces termenul de "reglementare prin euromodernizare", el a apreciat ca rezolvarea crizei devine tot mai posibila, a vorbit despre "reactii creatoare" si a prezentat o imagine a Moldovei unificate, care isi pastreaza statutul de tara neutra, dispune de forte de mentinere a pacii si acces pe pietele europene si din Comunitatea Statelor Independente. In discursul sustinut la Munchen, el a afirmat ca "razboaiele informationale, interpretarile divergente privind identitatea statala si nationala a Moldovei" par a pune aceasta tara "sub un mare semn de intrebare". "Constatam, cu parere de rau, ca, atunci cind vine vorba de Moldova, se repun pe tapet cele mai perimate doctrine geopolitice si cele mai extravagante scenarii de viitor. Moldova este suspectata ca s-ar afla intr-o intelegere asimetrica sau alta. Si, adesea, multi vad numai in aceasta una din solutiile definitive pentru principala problema a statalitatii moldovenesti", a spus el, conform transcrierii discursului de la Munchen, publicat in pagina electronica a agentiei Moldpres. Apreciind ca "o atare atmosfera necesita o reactie adecvata" si chiar "creatoare", Voronin a afirmat ca metodele folosite in alte zone de conflict nu sunt aplicabile in Republica Moldova, care respinge solutiile asimetrice, fiind "un teritoriu al conlucrarii si al compromisului". Republica Moldova, tara toleranta si deschisa Voronin si-a prezentat tara drept stat care face parte din Europa de Est, dar si din Europa de Sud-Est, o tara care depune eforturi sustinute pentru aderarea la UE, care imbina "mostenirea culturala latino-romana cu mostenirea slava si turcica", dar care nu a fost "niciodata zguduita de conflicte interetnice". Pentru Voronin, Republica Moldova "este Europa, chiar daca intr-o forma miniaturala, dar, totodata, crestomatica - mozaicala, bazata pe imbinarea diferitelor valori, pe toleranta si pe deschidere". Presedintele moldovean considera ca, pe baza exemplului Republicii Moldova, apare un nou model de reglementare a conflictelor, un nou mecanism de restabilire a suveranitatii si a integritatii teritoriale, considerand ca acesta poate fi denumit "reglementare prin euromodernizare". Voronin a reamintit ca neutralitatea tarii sale "este consfintita de nadejde in Constitutie", dar Republica Moldova colaboreaza "activ si prodigios cu NATO pe mai multe directii". El a apreciat ca modalitatile de asigurare a securitatii nu se limiteaza la participarea la blocuri militare, dand ca exemplu in acest sens situatia Irlandei, Suediei, Austriei, Finlandei, Ciprului si Maltei. Voronin isi doreste o armata profesionista si pacificatoare Presedintele moldovean considera ca tara sa nu are nevoie de garantii politice externe ale statului de neutralitate si "intelege foarte bine" ca asemenea garantii nu exista, dar are nevoie de recunoasterea internationala a statutului sau. In acest sens, el pledeaza pentru "demilitarizarea partilor in conflict, unirea resurselor lor umane, transformarea fortelor lor armate in contingente profesioniste, pregatite sa indeplineasca doar functii pacificatoare", aceste principii putand constitui premisa pentru rezolvarea problemei transnistrene. El a reluat "o teza destul de principiala", conform careia fortele armate ale Moldovei unificate nu pot fi decat forte de mentinere a pacii. Liderul de la Chisinau le-a spus insa participantilor la conferinta de la Munchen ca standardele si modalitatile folosite in alte zone de conflict sunt "absolut inaplicabile in Moldova", tara care "respinge solutiile asimetrice si cele deja rodate". In felul acesta, a justificat Voronin, se explica o reactie "creatoare" a Chisinaului si necesitatea "ingeniozitatii". "Conlucrarea, compromisul si dialogul cer intotdeauna mai multa ingeniozitate, mai mult spirit inventiv, decat confruntarea si povetele date cu aere de mentor", a spus Voronin, fara a detalia cine este acest mentor la care face aluzie. Afirmand ca mediatorii sunt de acord cu faptul ca Transnistria poate obtine un statut "garantat temeinic", doar in cadrul unui stat unitar, Voronin a apreciat ca depasirea "situatiei problematice" din Moldova pare tot mai posibila. El vede Moldova reunificata drept "o tara democratica cu legislatie liberala, o tara ce a obtinut acces asimetric la pietele Uniunii Europene, ce a pastrat zona de comert liber cu CSI, si-a modernizat activ sistemul juridic dupa standardele europene, si-a pastrat diversitatea nationala, culturala si lingvistica", devenita "locul in care pot fi facute investitii interesante in economie si in sfera umanitara". Destinul european al Moldovei Printre atuurile Moldovei presedintele a enumerat pozitia ei geostrategica - "o tara din Europa de Sud-Est si, totodata, (...)o tara din Europa de Est, o tara care poate fi raportata si la regiunea balcanica, si la tarile din bazinului Marii Negre", apoi optiunile ei politico-economice - "Moldova are calitatea de membru al CSI si al GUAM si, totodata, ea este un stat ce depune eforturi sustinute pentru a adera la Uniunea Europeana", pentru ca in final sa sublinieze faptul ca, desi "Moldova imbina mostenirea culturala latino-romana cu mostenirea slava si turcica, zeci de nationalitati si limbi convietuiesc armonios in Moldova". Lipsa unor conflicte etnice este argumentul pe care Voronin l-a adus pentru a arata vocatia europeana a tarii sale: "Oricat de diferite ar fi chipurile Moldovei, este absolut clar ca ea este Europa. Este Europa, chiar daca intr-o forma miniaturala", a spus Voronin, care a subliniat in context "toleranta si deschiderea" manifestate de Moldova, care constituie"deja un pas responsabil inainte". "(...) o politica concreta, bine orientata, constituie deja un motiv pentru a afirma ca au fost create premise sistemice pentru o stabilitate de durata si ireversibila. Trebuie sa recunoastem ca politica euroterapiei s-a dovedit a fi pentru Moldova cel mai bun remediu. Ea a consolidat societatea, i-a sporit imunitatea fata de orice actiuni din exterior. E destul sa reamintim ca Misiunea Uniunii Europene in sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene si actiunile solidare ale Moldovei si Ucrainei au schimbat in mod principial insusi contextul reglementarii. in doi ani, regiunea transnistreana si economia ei au intrat, practic, in albia comertului exterior legal, iar acordarea de catre Uniunea Europeana a preferintelor comerciale autonome Moldovei ii permit acum si regiunii transnistrene sa-si sporeasca substantial potentialul economic. Noi vedem cum, pe baza exemplului Moldovei, apare un nou model de reglementare a conflictelor, un nou mecanism de restabilire a suveranitatii si a integritatii teritoriale. Acest model ar putea fi numit reglementare prin euromodernizare. Cand politica integrarii europene coincide cu optiunea politica interna, cand democratia si drepturile omului devin o necesitate curenta pentru majoritatea societatii, cand relatiile dintre partile aflate in conflict sunt privite tot mai mult prin prisma colaborarii si increderii reciproce, aceasta, trebuie sa recunoasteti, este deja un avantaj serios si un factor incontestabil de securitate", a explicat presedintele Voronin in fata participantilor la conferinta de la Munchen. Opozitia de la Chisinau nu convinge in privinta solutiilor propuse pentru Transnistria In acelasi timp, opozitia de la Chisinau si-a expus, sambata, cu ocazia unei dezbateri, solutiile in legatura cu Transnistria, dar pozitiile diferitelor partide politice sunt atat de divergente, incat reprezentantii societatii civile se declara dezamagiti si cred ca va mai dura 20 de ani pana la o reglementare. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova trebuie sa fie recunoscut si garantat la nivelul Organizatiei Natiunilor Unite. ONU trebuie sa garanteze ca Republica Moldova niciodata, sub nici o forma, nu va putea deveni membra a vreunui bloc militar, a declarat fostul prim-ministru al Republicii Moldova, liderul Partidului Social-Democrat, deputatul Dumitru Braghis, sambata, in cadrul conferintei "Dialoguri transnistrene", organizata de Asociatia pentru Politica Externa de la Chisinau, transmite corespondentul NewsIn la Chisinau. Potrivit lui Braghis, aceasta ar putea fi o preconditie importanta a reglementarii transnistrene, pentru ca teama de o eventuala aderare a Chisinaului la Alianta Nord-Atlantica este una dintre piedicile importante in reglementarea transnistreana. Problema neutralitatii Republicii Moldova este actuala, deoarece prevederea din Constitutia Republicii Moldova referitoare la neutralitatea permanenta a statului, teoretic, ar putea fi modificata, in anumite conditii. In rest, intre cele doua maluri ale Nistrului, exista "cu mult mai multe puncte care ne unesc, decat care ne separa", a spus Braghis. Potrivit acestuia, cheile solutiei transnistrene sunt nu doar in Rusia, dar cel putin in cinci capitale: Moscova, Bruxelles, Washington, Kiev si Chisinau. Potrivit primarului de Chisinau, Dorin Chirtoaca, vicepresedinte al Partidului Liberal din Republica Moldova, solutia pentru reglementarea transnistreana este in economie. "Dezvoltarea economiei va permite si politicii sa atinga nivele noi", a spus Chirtoaca. Presedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, regreta lipsa de transparenta in reglementarea transnistreana. "Liderii partidelor necomuniste nu stiu ce se discuta in procesul de reglementare la nivelul �efului statului �i administra�iei prezidentiale. Puterea de la Chisinau trebuie sa inteleaga ca procesul de negocieri trebuie sa fie transparent. "Un ambasador al UE mi-a spus recent ca nu stie ce se intampla in reglementarea transnistreana, ci doar ghiceste din relatarile din presa. Nici la Buxelles nu se in�elege, si nici americanii nu inteleg mare lucru, dar sunt convins ca nici Rusia nu intelege tot ce se discuta, in acest du-te-vino al lui Voronin intre Bruxelles si Moscova", a mai spus Diacov. In ceea ce priveste problema neutralitatii, preasedintele PD a spus ca, daca SUA, UE si Rusia "oficial, serios si tare vor recunoaste neutralitatea Republicii Moldova, a doua zi, Rusia va trebui sa-si respecte angajamentul fata de Republica Moldova legat de neutralitatea ei", sugerand ca ar fi vorba despre retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreana. Reprezentantii mediului jurnalistic si ai societatii civile din Republica Moldova s-au aratat dezamagiti de pozitiile partidelor politice, spunand c� sunt "speriati si ingrijorati" mai ales de declaratiile partidelor de pe segmentul de centru-drepta de la Chisinau, partide care sunt adepte ale aderarii la NATO, si au declarat ca au convingerea, dupa discutiile din cadrul conferintei, ca reglementarea transnistreana se poate amana cu vreo 20 de ani.

Madalin NECSUTU