Guvernul irlandez a anuntat, miercuri, ca va supune votului Parlamentului o lege in care va fi mentionat explicit angajamentul sau in favoarea neutralitatii militare, inainte de convocarea unui al doilea referendum privind Tratatul de la Lisabona, relateaza AFP, citata de NewsIn. Premierul irlandez Brian Cowen a explicat sa legea va prevedea ca orice participare a armatei irlandeze la operatiunile Agentiei Europene pentru Aparare (AED) va fi conditionata de un acord al Guvernului si al Dail, camera inferioara a Parlamentului. Teama ca neutralitatea militara a Irlandei va fi pusa sub semnul intrebarii a fost printre principalele motive invocate de alegatorii irlandezi pentru a respinge, anul trecut, Tratatul de la Lisabona. In baza proiectului de lege, Dublinul nu va participa decat la proiectele de pe urma caruia are d ebeneficiat si care consolideaza rolul traditional al tarii in operatiunile de mentinere a pacii. "Exact problema Agentiei Europene a Apararii a fost ridicata si a fost interpretata si reprezentata prost, in numeroase privinte, in cursul dezbaterii" dinainte de referendumul din 2008, a subliniat premierul. "In cadrul eforturilor noastre de a le da asigurari celor care au votat 'nu' (...) Guvernul a decis sa treaca in legislatie parametrii participarii noastre la AED", a explicat Cowen. �arile europene par dispuse sa ofere Irlandei o serie de garantii privind Tratatul de la Lisabona la summitul de la Bruxelles de joi si vineri, ceea ce ar putea deschide calea pentru un al doilea referendum, probabil in octombrie. In iunie 2008, alegatorii irlandezi au respins cu 53,4% din voturi Tratatul de la Lisabona, ceea ce a generat o criza grava in UE. Irlanda este singurul stat membru UE care este obligat prin Constitutie sa supuna textul unei consultari populare.

Z.O.