Romania ar fi pusa pe fapte mari, incercand, "prin pasi mici" sa-si "alipeasca teritoriile istorice romanesti" - Bucovina si o parte din regiunea Odesa (sudul Basarabiei) - in timp ce autoritatile de la Kiev prefera sa se preocupe de pretentiile "ipotetice" ale Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, revista ucraineana Stolicinaie Novosti, citata de Agerpres. Ziaristii ucraineni acuza si presa romana, care ar propaga in ultimul timp teza potrivit careia granitele romano-ucrainene nu ar fi garantate prin acorduri internationale, de aceea ar putea fi revizuite. Caracteristic este ca problema apartenentei teritoriale a Bucovinei de Nord si Basarabiei de Sud, reintregirea "pamanturilor istorice romanesti" ocupa un loc principal in programele multor partide politice din Romania, scrie Stolicinaie Novosti. Potrivit revistei mentionate, Romania continua sa considere Republica Moldova un teritoriu al sau. "Romania Mare" nu reprezinta doar o lozinca politica, ci o parte a mitologiei nationale, mai afirma ziaristii de la publicatia citata, evocand "kilomentrul zero din Bucuresti - monument ce intruchipeaza ideea Romaniei Mari, care desemneaza multe orase ucrainene, moldovene sau bulgare ca fiind romanesti". Un alt factor care invenineaza relatiile romano-ucrainene in constituie, potrivit Stolicinaie Novosti, "tentativele unor anumite cercuri politice si mijloace de informare in masa din Romania de a falsifica politica Ucrainei fata de minoritatea romana de pe teritoriul ucrainean". "Cercurile national-radicale din Romania si organele lor de presa duc o politica vadit antiucraineana. In realitate, minoritatea romaneasca din Ucraina se bucura de mai multe drepturi decat comunitatea ucraineana din Romania. Ucraina a acordat si va acorda in continuare minoritatii romane posibilitatea sa primeasca educatie in limba materna, a creat conditii pentru pastratea traditiilor culturale si nationale", relateaza publicatia citata, adaugand ca daca in 1991 exista o singura Asociatie culturala Mihai Eminescu, in prezent in Ucraina functioneaza aproximativ 10 asociatii si organizatii proromanesti. In fiecare an din regiunea Cernauti sunt selectati tineri pentru a urma studiile in institutiile de invatamant superior din Romania. Mai mult, scrie Stolicinaie Novosti, reprezentantii minoritatii romane fac parte din elita de guvernare a regiunii, revista amintind de un recent scandal cand la Cernauti s-a descoperit ca deputatul Consiliului regional Vasile Taratanu avea si cetatenie romana, in conditiile in care dubla cetatenie este interzisa in Ucraina. Autoritatile ucrainene - se afirma in materialul de presa - nu au avut nicio reactie fata de acest fapt. Alte nume romanesti din "elita regionala" din Cernauti, Stolicinaie Novosti nu evoca. Intentiile ascunse ale Bucurestilor Revista mai informeaza ca, in regiunea Cernauti, apar mai multe ziare in limba romana, sunt difuzate emisiuni tv si de radio in limba romana, in timp ce diaspora romana din Ucraina face jocurule Bucurestii acuzand autoritatile ucrainene de "discriminarea minoritatii romane, de asimilare fortata". Principalul atu al Romaniei in jocurile sale politice ar fi "cetatenia romana pentru ai sai", continua pe acelasi ton virulent Stolicinaie Novosti, indicand ca numarul ucrainenilor cu cetatenie romana ar ajunge la 50.000 - 100.000 de persoane, desi Ambasada Romaniei de la Kiev neaga acordarea in masa a cetateniei romane. In finalul articolului, comentatorul ucrainean considera ca a descifrat intentiile ascunse ale Bucurestiului: Romania desfasoara o activitate perseverenta indreptata spre crearea unui spatiu etnocultural care sa includa Romania, Republica Moldova si teritoriile ucrainene Bucovina si Basarabia de Sud, ceea ce in perspectiva va oferi Bucurestiului posibilitatea "sa sara in apararea conationalilor".

Z.O.