Pre�edintele Traian B�sescu a declarat, mar�i, la TVR1, c� T�riceanu minte cand spune c� l-a avertizat asupra riscurilor major�rii salariilor pofesorilor �i a perspectivei crizei �i c� i-a transmis un document falsificat, semnat de Vosganian, in care se arat� c� bugetul fusese deja executat. "Premierul T�riceanu face ce a f�cut in 2007 �i 2008, minte. Imi pare r�u. Imi scria c� nu poate pl�ti (salarii majorate pentru profesori, n.r), �i motiva�ia era c� s-a executat practic bugetul, c� se execut� la nivelul care a fost alocat, 5,98% din 6%, imi demonstra pe un document transmis nu de premier, pentru c� iar�i face o eroare. Mi l-a transmis ministrul de Finan�e, de�i eu m-am adresat dansului. Dansul nu a avut curaj s�-mi trimit� un document falsificat, �i atunci l-a pus pe Vosganian", a declarat �eful statului, la postul public de televiziune, r�spunzand unor afirma�ii f�cute de fostul premier C�lin Popescu T�riceanu, potrivit c�rora l-ar fi informat pe pre�edinte, anul trecut, de riscurile promulg�rii Legii de majorare a salariile profesorilor �i de perspectiva crizei economice. B�sescu a spus c� premierul l-a dezinformat spunandu-i c�, pan� la finalul lunii decembrie, urmau s� se epuizeze cele 6 procente din PIB alocate educa�iei cand, de fapt, la finalul anului s-a constatat c� au fost folosi�i 4,55% din ace�ti bani. "Domnul prim-ministru T�riceanu a dezinformat, m-a dezinformat �i pe mine, ar�tandu-mi c� are o execu�ie bugetar� de 6%, dar mi-am dat seama c� m� dezinforma �i am f�cut socoteala, evaluarea mea a fost 4,1 atunci", a explicat B�sescu, ar�tand c�, de fapt, dac� ar fi dorit, Guvernul ar fi avut bani s� pl�teasc� salariile profesorilor majorate in ultimele luni ale anului 2008. "Acea scrisoare in care imi spunea c� nu sunt bani �i in care imi ar�ta c� s-au cheltuit 6% era o dezinformare a pre�edintelui. Sigur, dac� insist�, putem s� o tran��m �i altfel, nu s� ne transmitem mesaje unul altuia", a continuat �eful statului. De altfel, inc� un argument adus de pre�edinte pentru a demonta afirma�iile fostului prim-ministru a fost bugetul prezentat de Guvernul T�riceanu in Parlament, la sfar�itul anului, in care se prevedea o cre�tere economic� de 6%. Bugetul elaborat de fostul Guvern demonstra c� major�rile salariale pentru dasc�li erau sustenabile, iar cre�terea economic� de 6% nu prevestea criza, a explicat �eful statului. "Guvernul a preg�tit un buget pe care l-a �i trimis in Parlament, cu o cre�tere de 6%, domnul prim-ministru T�riceanu, sub proprie semn�tur�. In acela�i timp, constatam c� nu executase bugetul in mod corect �i am convingerea c� analiza mea era corect� in octombrie, cand mi-a trimis scrisoarea, c� execu�ia era de 4,1%. Deci era o rezerv� de 1,5% in bugetul educa�iei, �i chiar bugetul vorbea de cre�tere de 6%, nu ar fi trebuit s� avem nicio poblem� in a aplica aceast� lege", a spus �eful statului. Fostul premier C�lin Popescu T�riceanu a sus�inut mar�i, prin intermediul unui comunicat de pres� remis NewsIn, c� promulgarea Legii de m�rire a salariilor profesorilor este exclusiv o gre�eal� flagrant� a pre�edintelui Traian B�sescu,deoarece PNL a atras aten�ia asupra imposibilit�ii aplic�rii ei. Guvernul si-ar putea asuma raspunderea pe legea salarizarii unice Pre�edintele Traian B�sescu a declarat, mar�i, la postul public de televiziune, c� Guvernul va trebui s� i�i asume r�spunderea pe Legea salariz�rii unice a bugetarilor, dac� diverse categorii nu vor s� discute despre adoptarea acestui act normativ. �eful statului a pledat, mar�i, pentru adoptarea unei legi de salarizare unic�, in ciuda opozi�iei celor care beneficiaz� de salarii in baza unor legi speciale �i care doresc s� aib� contribu�ii mici la buget, dar "pensii de dou� ori mai mari decat salariul pre�edintelui". Intrebat dac� i�i asum� aceast� lege, pre�edintele a spus c� nu poate face a�a ceva dar c�, dac� proiectul va intampina opozi�ie, va trebui asumat de Guvern. "Eu nu pot s� mi-o asum, este treaba Guvernului, iar Guvernul va trebui la un moment dat s�-�i asume r�spunderea, dac� diverse categorii nu vor s� discute Legea unic� a slariz�rii. Va trebui s� mearg� in Parlament, dac� trece legea bine, dac� nu, n-are decat s� cad� Guvernul, dar nu se poate merge f�r� aceast� lege", a explicat B�sescu. Traian B�sescu a avertizat c� bugetarii privilegia�i nu vor reu�i s� blocheze apari�ia Legii salariz�rii unice, indemnandu-i pe cei c�rora o astfel de reglementare nu le convine s� ias� din sistem �i s� mearg� in mediul privat. �eful statului s-a ar�tat indignat c�, in condi�iile in care sectorul privat, cel care produce, este afectat de �omaj, aparatul bugetar vine cu exigen�e de cre�teri salariale. �i ministrul Muncii, Marian Sarbu, a avansat, in 8 aprilie, la Comisia de specialitate din Camer�, ideea c� Guvernul �i-ar putea asuma r�spunderea pe legea unic� de salarizare in cazul in care Parlamentul nu va reu�i s� o aprobe pan� la 30 octombrie. "Dac� intr�m in criz� de timp, pe baza unei in�elegeri cu grupurile parlamentare �i cu o sus�inere politic� puternic� se poate apela �i la asumarea r�spunderii Guvernului pe legea salariz�rii unice a bugetarilor", a spus ministrul Sarbu. Ministrul a spus c� nu exist� probleme cu metoda asum�rii r�spunderii pe anumite proiecte de lege, aceast� metod� dovedindu-�i, de-a lungul vremii, eficacitatea. "Cred c� putem s� avem in vedere �i o astfel de formul�", a spus Sarbu. Ministrul Muncii a ar�tat ins� c� o astfel de decizie ar putea surveni doar in condi�iile unei acord al grupurilor parlamentare �i forurilor de conducere ale celor dou� Camere. A sesizat CCR in leg�tur� cu justi�ia fiindc� Parlamentul �i Guvernul nu au facut-o Pre�edintele Traian B�sescu a declarat, mar�i, la postul public, c� a decis s� sesizeze CCR asupra abuzurilor puterii judec�tore�ti, chiar dac� institu�ia preziden�ial� nu era cea lezat�, pentru c� puterile afectate, Parlamentul �i Guvernul, nu au f�cut nicio sesizare in acest sens. �eful statului a spus, intrebat de ce a luat atat de tarziu m�sura sesiz�rii Cur�ii Constitu�ionale in leg�tur� cu sporurile pe care magistra�ii le-au ca�tigat in instan�� pe baza unei legi abrogate, c� nu Pre�edin�ia era lezat�, ci Guvernul �i Parlamentul, care nu au f�cut niciun demers pentru a corecta aceast� stare de fapt. "Dup� cum vede�i, nici acum puterile afectate, Guvernul �i Parlamentul, nu au f�cut o sesizare, nu era institu�ia preziden�ial� cea lezat�, cea a c�rei atribu�iuni se inc�lcau, ci cele dou� structuri, puterea legislativ� �i Guvernul. Acum am considerat c� nu se mai poate a�a, pentru c� puterea judec�toreasc� a mers in alt� direc�ie care chiar arat�- e greu s� spui - lips� de responsabilitate, dar pierderea controlului puterii de c�tre ea ins�i", a explicat pre�edintele. B�sescu a ar�tat c� instan�ele au inceput s� extind� acordarea de sporuri prin procese cu statul �i la alte categorii decat cea a magistra�ilor. �eful statului a dat exemplul membrilor Cur�ii de Conturi, c�rora justi�ia le-a dat ca�tig de cauz� cand ace�tia au cerut sporuri de 75% din salariu, a�a cum au func�ionarii care lucreaz� cu fonduri europene pe care ii controleaz�. Totu�i, pre�edintele a spus c� este un lucru care i se pare mai grav decat acordarea de sporuri pe baza unor prevederi legislative abrogate, �i anume asumarea, de c�tre Inalta Curte, a atribu�iilor Cur�ii Constitu�ionale. "Problema este c� ICCJ �i-a luat un drept pe care nu-l are �i spune explicit, intr-una din hot�rarile sale, �i anume i-a luat dreptul, prin interpretare,(..) de a face ce face CCR, s� intrepreteze constitu�ionalitatea. Ori, dup� p�rerea mea, acesta este un abuz mai grav decat acordarea de sporuri pe o lege abrogat�", a subliniat B�sescu. Pre�edintele Traian B�sescu a anun�at luni c� a sesizat Curtea Constitu�ional� pentru c� nu consider� c� este normal ca puterea judec�toreasc� "s� incerce s�-�i atribuie o prerogativ� pe care nu o are prin Constitu�ie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului". "In virtutatea prerogativelor constitu�ionale pe care le am, m-am adresat ast�zi Cur�ii Constitu�ionale cu cererea de solu�ionare a unui conflict juridic dintre autoritatea judec�toreasc�, pe de o parte, �i Parlamentul �i Guvernul Romaniei, pe de alt� parte. Motivul acestei ac�iuni este dep�irea atribu�iilor puterii judec�tore�ti", a spus pre�edintele B�sescu. Traian B�sescu a explicat c�, printr-o Ordonan�� de Urgen��, in anul 2000, Guvernul a introdus in salariile magistra�ilor o serie de sporuri care, pan� atunci, erau prev�zute de Legea 50/1996, abrogand legea r�mas� astfel f�r� obiect. Totu�i, a explicat pre�edintele, in ultimii ani, in mod constant, instan�ele au dat ca�tig de cauz� magistra�ilor, func�ionarilor �i asisten�ilor judiciari care au solicitat diverse sporuri, in baza legii abrogate. B�sescu a oferit �i cateva exemple de sporuri solicitate de magistra�i, ironizand preten�iile acestora care, teoretic, ar trebui s� decurg� din func�iile pe care ace�tia le indeplinesc: sporuri de specializare, de confiden�ialitate, de fidelitate, de permanen��. Inghe�area salariilor, o solutie corecta in vreme de criza Pre�edintele Traian B�sescu a declarat mar�i seara c� inghe�area salariilor pentru 2009 a fost o solu�ie corect� in contextul crizei economice, c� Guvernul nu va sc�dea salariile bugetarilor �i c� se poate vorbi de o criz� social� atunci cand se va ajunge la o rat� a �omajului de dou� cifre. "Obiectivul Guvernului este s� le �in� inghe�ate, s� nu scad� salariile", a spus Traian B�sescu la postul public de televiziune, subliniind c� este "o mare eroare" orice majorare de salariu, pentru c� o astfel de m�sur� nu va face decat s� genereze infla�ie "extraordinar de mare" �i "de aici derapajul economic este gata". "Dac� cedeaz� intr-un loc, trebuie s� mearg� pan� la cap�t cu ced�rile. Ori asta inseamn� aruncarea Romaniei intr-un grav derapaj economic. Eu nu-mi asum a�a ceva de dragul catorva voturi. �i recomand oric�rui politician s� nu-�i asume interesul general pentru ni�te voturi. Pan� la urm� alegerile se pot �i pierde, dac� ai con�tiin�a imp�cat� c� ai f�cut ce a trebuit, c� �i-ai asumat responsabilitatea trecerii unui moment dificil f�cand exact ce trebuie", a ad�ugat B�sescu. �eful statului a spus c� sper� s� nu se ajung� la situa�ia in care s� nu se poat� pl�ti salarii sau pensii. "Ar fi dramatic s� ajungem la aceast� situa�ie. Inghe�area salariilor este ceea ce orice stat normal face in condi�iile in care nu cre�tem nici TVA, nu modific�m nici cota unic� de impozitare", a explicat pre�edintele. Traian B�sescu a repetat c� �i-ar fi dorit s� poat� fi majorate salariile, in ultimul an de mandat. "A� vrea s� se m�reasc� salariile, a� vrea ca in ultimul meu an de mandat s� putem spune:" uite au mai crescut o dat� salariile �i de apropiem de acel "S� tr�i�i bine!". A� vrea din tot sufletul meu s� se intample acest lucru. Din p�cate, o astfel de atitudine ar pr�bu�i �ara economic", a spus B�sescu. Intrebat dac� va candida pentru un nou mandat, B�sescu a declarat c� inc� nu s-a hot�rat. "In modul cel mai sincer c� spun c� nu am luat o decizie", a spus pre�edintele, care a comentat �i recentele sondajele de opinie, cerand institutelor de sondare s� nu il mai introduc� in sondaje. "Ca s� nu mai fie controverse(...) ii rog pe to�i sondorii, toate casele de sondaj s� m� pun� la zero, ca s� nu mai fie discu�ii. ..Cand m� voi hot�ri s� candidez, dac� m� voi hot�ri s� fac acest lucru, s� m� reintroduc� in sondaje", a spus B�sescu. Referindu-se la o posibil� criz� social� generat� de criza economic�, Traian B�sescu a spus c�, dac� se va ajunge la un �omaj de 10%, vor fi "mari probleme sociale".

Z.O.