Fundatia Societatea Civila pentru Reforma Morala a lansat, joi, intr-o conferinta de presa, ''Lista neagra a candidatilor pentru Parlamentul European''. Lista cuprinde 17 nume mai mult sau mai putin sonore ale vietii politice romanesti precum Theodor Stolojan, Relu Fenechiu, Elena Basescu, Monica Macovei, George Becali, Corneliu Vadim Tudor, Lazlo Tokes, Rovana Plumb, Ovidiu Silaghi, Traian Ungureanu, dar si Marcel Hoara (PDL) sau Mihaela Hunca (PSD), care, conform criteriilor initiatorilor, nu ''corespund nici etic, nici moral pentru a reprezenta interesele Romaniei in Parlamentul European''. ''Criteriile dupa care a fost alcatuita acesta lista au imbinat analiza activitatii in cazul celor care au mai fost europarlamentari, cu scandalurile de presa si anchetele penale in care au fost protagonisti aspirantii la acest post. Un alt criteriu a fost si relatia pe care au avut-o candidatii cu fostul regim politic comunist, dar si lipsa verticalitatii si moralitatii politice si nu numai'', a declarat Andreea Udreea, reprezentanta Fundatiei. Razvan Zamfir, presedintele Fundatiei, a caracterizat lista candidatilor la alegerile europarlamentare ca fiind o ''lista compusa din oameni reciclati care nu au reusit pe plan intern sau, si mai grav, din oameni anonimi si incompetenti care au profitat de aceasta ocazie pentru a prinde un loc eligibil pe lista unui partid''. Fundatia a recomandat alegatorilor sa nu ii voteze pe cei ce alcatuiesc aceasta "lista a rusinii", sau cel putin sa chibzuiasca de doua ori inainte de a pune stampila pe buletinul de vot. Prima pe lista neagra a Fundatiei se afla Monica Macovei (PD-L), careia i se reproseaza activitatea deosebit de ''dubioasa'' pe care a avut-o in perioada cat a fost procuror in timpul regimului comunist. ''Fost procuror in timpul regimului comunist (din 1983 pana in 1997), activitatea Monicai Macovei a fost deseori criticata de catre superiori din cauza lipsei de organizare, nerespectarii termenelor, absenteismului si lipsei de punctualitate. Din cele 198 de dosare repartizate in trei ani de activitate, procurorul Monica Macovei a solutionat doar 29. Printre abuzurile comise de procurorul Macovei si devenite publice se numara emiterea in alb a unui mandat de perchezitie, procedura ilegala chiar si in timpul regimului comunist'' acuza autorii listei. Locul secund este ocupat de Lazlo Tokes, care ''dupa 1989 a fost unul dintre promotorii vehementi ai nationalismului radical, fiind mustrat chiar de catre Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania, al carei presedinte de onoare era", mentioneaza autorii documentului. Indepartat de la conducerea UDMR, Tokes a contribuit la fondarea Uniunii Civice Maghiare, formatiune radicala a minoritatii maghiare. In primul mandat de europarlamentar nu a avut nicio propunere de rezolutie si nicio declaratie scrisa. Pozitia a treia pe lista este detinuta de Corneliu Vadim Tudor. ''Cunoscut pentru discursul radical, cu valente antisemite la inceputul anilor 1990, a cunoscut o serie de schimbari ale retoricii, incercad sa-si schimbe imaginea de lider al <<extremei drepte>>. Dupa momentul 2004 si colaborarea nefericita cu consultantul politic Eyal Arad, Corneliu Vadim Tudor a revenit la discursul care l-a consacrat, agresiv si justitiar. Detine doua publicatii - ziarul Tricolorul si revista Romania Mare - in care sunt jigniti in mod constant adversarii politici ai liderului PRM sau fostii membri ai partidului''. Stolojan, afaceri dubioase si decizii politice controversate

		Theodor Stolojan (Foto. EPA)

Al patrulea pe lista este Theodor Stolojan (PD-L), care, in calitate de ministru de Finante in Guvernul Roman (28 iunie 1990 - 30 aprilie 1991), este acuzat ca a fost implicat in <<Afacerea Megapower>> emitand o nota prin care propunea Executivului sa aprobe creditul de 2,5 miliarde de lei necesar finantarii. Fundatia mentioneaza ca, ulterior, Theodor Stolojan a emis nota care a stat la baza HG 265/1991, care infiinta Rompower SRL, societatea comerciala care a urma sa preia contractual cu Megapower si din conducerea careia facea parte si Vlad Stolojan, fiul demnitarului. Potrivit dezvaluirilor Fundatiei, presa a dezvaluit in ultimii ani o serie de afaceri in care ar fi fost implicati membri ai familiei Stolojan si care fie ar fi obtinut infuzii de capital din fonduri bugetare nerambursabile, fie ar fi beneficiat de amanari de plata la buget a unor datorii (cum este cazul Societatii Pavcrib Clabucet Sosire, detinuta in proportie de 90% de copiii lui Theodor Stolojan). Atat in 2004, cat si in 2008, a acceptat candidatura la Presedintia Romaiei si, respectiv, nominalizarea in functia de Prim-ministru, revenind ulterior asupra ambelor decizii, fara a oferi explicatii electoratului. Fiicei presedintelui Romaniei, Elena Basescu i se reproseaza faptul ca desi ''candideaza ca independent, are sustinerea publica a Partidului Democrat-Liberal si beneficiaza de infrastructura partidului, fiind ajutata de organizatiile de tineret din Bacau, Arad, Constanta si Sectorul 5, iar staff-ul sau de campanie este alcatuit din membrii organizatiei de tineret a filialei PD-L Sector 1. A intrat in vizorul mass-media atunci cand a devenit angajata a companiei Luxten, cu un salariu de 7.000 lei lunar, pentru 4 ore de activitate, firma care a concesionat intretinerea retelelor de iluminat din Capitala pentru 15 ani, incepand cu anul 1997''. Traian Ungureanu este acuzat ca s-a implicat direct in campania electorala pentru alegerile parlamentare in favoarea candidatului PD-L Anca Constantinescu, in timp ce avea calitatea de editorialist la un cotidian national. ''Din cauza incalcarii deontologiei profesionale si fiindca nu a declarat nicioadata public faptul ca a fost finantat de un partid politic, a fost demis din postul de editorialist''. Reprezentantii Fundatiei au facut un apel catre populatie, ca in cazul in care mai cunosc amanunte controversate despre alti candidati la alegerile europarlamentare sa le aduca la cunostinta opiniei publice.

C. STOLERU