Magistra�ii Inaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie au respins revizuirea recursului formulat de Constantin R�u��, fost angajat al Direc�iei de Informa�ii Externe, care a cerut judec�torilor achitarea �i anularea sentin�ei primit� in 1974, prin care a fost condamnat la moarte, transmite NewsIn. Constantin R�u�� a contestat la Inalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie decizia Cur�ii Militare de Apel Bucure�ti din 7 noiembrie 2008, care nu a anulat o sentin�� penal� din 1974, prin care a fost condamnat la moarte. R�u�� a cerut rejudecarea procesului, anularea sentin�ei �i, implicit, achitarea, precum �i inl�turarea pedepsei de confiscare total� a averii �i a degrad�rii militare, judec�torii urmand s� ia o decizie definitiv�. Avocatul lui Constantin R�u��, C�t�lin Dancu, a invocat, joi, in fa�a magistra�ilor ICCJ, apari�ia decretului-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea. Ap�r�torul a sus�inut c� "singura persoan� men�ionat� intr-un raport pe stat ca fiind condamnat� la moarte este Constantin R�u��". Acuzat de tr�dare Prin sentin�a penal� din 2 septembrie 1974, Constantin R�u�� a fost condamnat de Tribunalul Militar Teritorial (TMT) Bucure�ti la pedeapsa cu moartea, fiind acuzat de tr�dare prin transmitere de secrete, dezertare �i de refuzul inapoierii in �ar�. In prezent, R�u�� locuie�te in Statele Unite ale Americii, �ar� unde a cerut azil politic in urm� cu 36 de ani. "In luna noiembrie 1973, in timpul unei vizite oficiale in SUA, am cerut �i am primit azil politic", precizeaz� Constantin R�u�� in cererea de revizuire inaintat� Sec�iei Penale a ICCJ, pe motiv c� regimul comunist i-a pretins s�-�i folosesc� preg�tirea profesional� pentru a sprijini ac�iunile Direc�iei de Informa�ii Externe (DIE), al c�rei angajat era la vremea respectiv�. R�u�� sus�ine, in ac�iune, c� a aflat c� este condamnat la moarte abia in anul 2000, cand a cerut instan�ei civile restituirea in natur� a unui apartament confiscat de regimul comunist. Preciz�m c� prin sentin�a penal� din 1974, s-a dispus executarea pedepsei cu moartea, confiscarea total� a averii, interzicerea unor drepturi �i degradarea militar�. De asemenea, Constantin R�u�� arat�, in ac�iune, c� sentin�a TMT Bucure�ti nu i-a fost comunicat� niciodat� �i c�, prin urmare, a fost lipsit de dreptul legal de a contesta, prin recurs, condamnarea. Dovezi din 1974 Dup� cum rezult� din cererea de revizuire inaintat� ICCJ, sentin�a de condamnare a fost dat� �i men�inut� in baza "dovezilor" prezentate in 1974, mai exact in baza unei adrese a Ministerului Administra�iei �i Internelor (MAI) �i a m�rturiei fostei so�ii, c� a primit dou� c�r�i po�tale din SUA, de la R�u��. Potrivit sentin�ei penale din 1974, Constantin R�u��, in calitate de angajat DIE, s-a deplasat in SUA pentru a transporta o valiz� diplomatic�, in care se aflau date �i documente cu caracter "secret de stat" ce f�ceau parte din categoria celor care se refereau la munca operativ� a organelor de securitate, la aparatura tehnic� �i de specialitate din dotarea Ministerului de Interne folosit� in scopul ap�r�rii secretului de stat, prevenirii scurgerii de informa�ii �i depist�rii urmelor l�sate de persoanele interesate in p�trunderea la asemenea documente. La sosirea pe aeroportul din New York, in data de 24 noiembrie 1973, R�u�� a predat valiza organelor de poli�ie americane �i nu s-a mai intors in �ar�, lipsind nejustificat de la serviciu, se mai arat� in sentin�a penal� cuprins� in decizia din 7 noiembrie 2008 a Cur�ii Militare de Apel Bucure�ti. R�u��: "Acuzatii false" Aceste aspecte ar fi fost cuprinse in adresa MAI care i-a adus condamnarea lui R�u��, pe care acesta le catalogheaz� ca fiind "false". Aceesta a sus�inut, in ap�rarea sa, la Curtea Militar� de Apel Bucure�ti, c� nu s-a dovedit c� el a fost trimis din �ar� cu ins�rcinare de stat, c� a lipsit de la serviciu f�r� a avea inten�ia s� incalce dispozi�iile legale �i c� nu au fost demonstrate faptele de care este acuzat. Judec�torii Cur�ii Militare de Apel Bucure�ti au motivat c� atat Constantin R�u��, cat �i avocatul s�u, C�t�lin Dancu, nu au demonstrat c�, ulterior condamn�rii, s-ar fi descoperit fapte sau imprejur�ri care nu au fost cunoscute de instan�� la solu�ionarea cauzei. Mai mult, judec�torii au ar�tat c� "apari�ia unor decrete-lege prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea nu intr� in categoria faptelor sau imprejur�rilor descoperite ce nu au fost cunoscute de instan�� la solu�ionarea cauzei". Numele lui Constantin R�u�� apare in raportul Comisiei Preziden�iale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, printre numele altor persoane condamnate la moarte pentru tr�dare.

Z.O.