Ministrul belgian de Externe, Carol de Gucht a declarat, joi, citat de AFP, ca NATO isi va mentine trupele in Kosovo, chiar daca viitorul statut al provinciei sarbe nu face deocamdata obiectul unei pozitii unanime in randul statelor membre. De asemenea, pe ordinea de zi se afla in discutie si programul nuclear iranian si sanctiunile care urmeaza sa fie aplicate in comun de NATO si UE. "Exista un consens in baza caruia NATO va ramane (in Kosovo) cu actualul numar de militari", situat in jurul cifrei de 17.000, a declarat ministrul belgian de Externe, la incheierea unui dineu la care au participat omologii din statele NATO si UE. Criza Kosovo a dominat discutiile din timpul dineului, alaturi de dosarul nuclear iranian, cu trei zile inainte ca mediatorii internationali sa inainteze secretarului-general ONU un raport care contine concluziile celor patru luni de negocieri intre albanezi si sarbi. Ministrul sarb a subliniat ca prezenta KFOR este mandatata de rezolutia 1244 adoptata de Consiliul de Securitate pentru a asigura stabilitatea si securitatea in provincia sarba locuita de o majoritate albaneza.Un oficial din cadrul Departamentului de Stat a reiterat, in cadrul aceleiasi reuniuni, intentia NATO de "a mentine trupele KFOR pe teren la nivelul lor actual".Potrivit unui diplomat european, declaratia finala a reuniunii va stipula clar ca trupele "KFOR vor ramane in Kosovo", subliniind "rolul sau crucial in mentinerea securitatii si sprijinirea procesului politic" din acest teritoriu. Oficialul american a subliniat ca trupele KFOR vor beneficia de "toata supletea" necesara gestionarii unor eventuale tensiuni. El a precizat ca trupele KFOR vor dispune chiar de o "capacitate superioara" datorita abandonarii restrictiilor impuse de anumite state, decizie care va permite implicarea fortelor lor in eventuale situatii de conflict.Potrivit ministrului belgian de Externe, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a "declarat in mod clar ca, in cazul in care este necesar, vor fi disponibile trupe suplimentare intr-o perioada foarte scurta". Ministrii de Externe NATO si UE urmeaza sa se intalneasca, vineri, si cu seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov, o reuniune care se anunta animata din cauza divergentelor dintre Occident si Rusia, in special, in privinta Kosovo.Ministrul belgian a recunoscut ca, deocamdata, nu exista o pozitie unanima privind atitudinea fata de eventuala proclamare unilaterala a independentei Kosovo, citand doar cazul Ciprului care sustine ca "negocierile trebuie sa continue pana la identificarea unui acord".De Gucht a apreciat ca, "daca statele occidentale stiu sa cada de acord, acest fapt nu va mai implica o problema serioasa in relatiile cu rusii, dar, daca nu se ajunge la un consens, atunci drumul va fi deschis" pentru ca Moscova sa profite de diviziunile din cadrul NATO si UE. "Discutiile" in dosarul Kosovo "vor continua", a subliniat ministrul belgian. Declaratiile belicoase ale sarbilor Presa britanica aloca, in editia de vineri, spatii importantei crizei Kosovo, analizand starea de spirit cu cateva zile inainte de expirarea termenului limita impus eforturilor de identificare a unui compromis intre partea sarba si cea albaneza, relateaza BBC Romania in pagina electronica.Presa britanica relateaza, de asemenea, si remarcile unui consilier al premierului sarb si reactiile pe care aceste declaratii le-au generat.Cotidianul The Guardian scrie ca emisarul UE, Wolfgang Ischinger, a cerut retragerea declaratiilor facute de Alexandr Simici, citat de presa de la Belgrad sustinand ca Serbia are dreptul legal de a recurge la razboi ca mijloc de aparare a suveranitatii teritoriale in cazul in care Kosovo isi proclama unilateral independenta.Potrivit publicatiei The Daily Telegraph, Simici ar fi declarat pentru televiziunea sarba ca "razboiul este, de asemenea, legitim pentru apararea intereselor unui stat. Serbia este foarte hotarata sa foloseasca toate mijloacele ca sa isi apere interesele". Emisarul UE a sanctionat prompt declaratiile facute de Simici. "Cred ca este inadmisibil si intolerabil ca exact inainte de publicarea raportului mediatorilor internationali una dintre parti sa se exprime in acest fel", a declarat Ischinger. Un purtator de cuvant al partidului premierului Kostunita a precizat ca declaratia lui Simici a fosta una "teoretica si scoasa din context", relateaza The Daily Telegraph.Un alt diplomat sarb, citat de The Guardian, a atras atentia asupra unei alte declaratii facute de seful diplomatiei de la Belgrad, Vuk Jeremici, in care acesta spunea ca Guvernul sau va folosi toate mijloacele pentru a se opune independentei provinciei, "cu exceptia actiunii militare in orice forma". Sub un titlu sugestiv, "Declaratie de independenta sau razboi?", cotidianul The Independent aminteste ca Rusia sustine punctul de vedere al Serbiei, si anume acordarea provinciei Kosovo un statut de larga autonomie.Ministrul sarb de Externe, Vuk Jeremici, a declarat joi ca a cerut secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, sa sprijine eforturile de aparare a suveranitatii Serbiei fata de eventuala proclamare unilaterala a independentei provinciei Kosovo, relateaza AFP. "I-am spus secretarului general ca ne confruntam cu o amenintare iminenta la adresa suveranitatii si integritatii teritoriale a unui stat membru ONU, unul din cofondatorii acestei institutii", a declarat Jeremici.Ministrul sarb a precizat ca i-a cerut lui Ban sa ii acorde "sprijinul personal" si cel al Natiunilor Unite "in apararea Cartei ONU, a suveranitatii tarii si a frontierelor sale internationale recunoscute". Jeremici si-a exprimat speranta ca forul decizional al ONU, Consiliul de Securitate, "va continua, in absenta unei solutii de compromis, sa sustina continuarea dialogului privind statutul (...) decat o actiune unilaterala". Aceste declaratii intervin in contextul in care secretarul-general al ONU, Ban Ki-Moon, se va intalni vineri la sediul din New York al Organizatiei cu ambasadorii tarilor "troicii" de mediatori internationali (Rusia, SUA si Uniunea Europeana), care urmeaza sa ii puna la dispozitie un raport asupra Kosovo. Intr-o discutie avuta joi cu presa, Ban Ki-Moon a indicat ca "va transmite acest raport membrilor cu statut permanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru a lua cunostinta de continutul acestuia". "Eu nu cunosc, deocamdata, continutul textului. Dar, il voi parcurge cu atentie si-l voi discuta cu consilierii mei si cu reprezentantii tarilor membre in Consiliul de Securitate", a afirmat secretarul-general al Natiunilor Unite. Este putin probabil ca acest raport sa traseze o solutie care sa ii multumeasca deopotriva si pe sarbi si pe kosovari. Iar, pozitiile actorilor implicati in dosarul Kosovo difera categoric. SUA considera ca o decizie asupra Kosovo pe calea negocierilor dintre Belgrad si Pristina este sortita esecului. Precedent periculos "Ambele natiuni avertizeaza ca recunoasterea unei declaratii unilaterale de independenta in Kosovo va destabilzia Balcanii si va da un imbold miscarilor separatiste de pretutindeni", scrie The Independent. Intr-un interviu acordat publicatiei Financial Times, premierul Georgiei, Lado Gurgenidze, isi exprima speranta ca aliatii occidentali ai tarii sale vor adopta o pozitie "ferma in ceea ce priveste caracterul inaplicabil al cazului Kosovo la Georgia". "Cu alte cuvinte, Kosovo este sui-generis", a subliniat oficialul georgian. Premierul georgian, explica Financial Times, se teme ca Rusia va riposta, in cazul in care UE si Statele Unite recunosc independenta Kosovo, recunoscand, la randul sau, cele doua enclave separatiste din Georgia, Osetia de Sud si Abhazia. Rusia ramane ferma pe pozitie Dupa cum apreciaza analistii, SUA si aliatii lor europeni, care cunosc bine pozitia Rusiei in problema Kosovo, ar putea sa incerce sa transpuna in practica planul Ahtisaari, fara aprobarea din partea ONU. Intre timp, liderii albanezilor kosovari ameninta sa declare unilateral independenta provinciei, dar au promis sa-si coordoneze actiunile cu SUA si UE. Observatorii considera ca albanezii din Kosovo vor incerca sa-si proclame independenta inaintea alegerilor prezidentiale din Serbia, programate sa se desfasoare la 20 ianuarie .Ministrii de externe ai statelor NATO se intalnesc la doar cateva zile de doua termene-limita importante: 10 decembrie, cand mediatorii internationali urmeaza sa-i prezinte secretarului general ONU un raport ce va constata esecul negocierilor dintre sarbi si albanezii din Kosovo si 12 decembrie, data anuntata de Rusia pentru a-si suspenda participarea la Tratatul privind fortele conventionale din Europa. Primul subiect va fi discutat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic in formula ministrilor de externe, al doilea, la intrunirea Consiliului NATO-Rusia. Va mai fi o reuniune cu tarile cuprinse in dialogul mediteraneean si una a Comisiei NATO-Ucraina. Rgiunea Balcanilor de Vest, situatia din Afganistan in dimensiunea sa politica si militara, precum si extinderea NATO sunt alte subiecte ce vor fi discutate de ministrii de externe, ele fiind in egala masura teme de interes pentru summitul NATO de la Bucuresti, din aprilie, anul viitor.

Madalin NECSUTU