Pornind de la recentele negocieri purtate in Bulgaria, o analiza publicata in Osservatorio sui Balcani (publicatie sprijinita de Fundatia Peace Bell si de Forumul Trentino pentru Pace si Drepturile Omului) prezinta istoria tumultoasa a celor doua biserici ortodoxe care coexista intr-un singur stat: Republica Moldova. In timp ce Mitropolia Chisinaului si a Intregii Moldove priveste spre Moscova, arata publicatia consultata de Rompres, Mitropolia Basarabiei priveste spre Bucuresti. Analiza descrie negocierile purtate la 22 noiembrie de delegatiile celor doua biserici si continua cu lupta purtata de Mitropoliei Basarabiei pentru a fi recunoscuta si a-si recupera uriasul patrimoniu, care in 1944 avea o valoare estimata la nu mai putin de un miliard de dolari. Osservatorio sui Balcani face referire si la un raport al Departamentului american de Stat, care descrie Moldova ca o tara cu ''ridicata intoleranta religioasa'' si care afirma ca Guvernul moldovean favorizeaza Mitropolia Moldovei, subordonata celei Ruse, in detrimentul celorlaltor confesiuni. Negocieri pentru depasirea ''zidului impotriva zidului'' Dupa opt ani de tacere, noteaza Osservatorio sui Balcani, a fost reluat dialogul dintre Biserica ortodoxa romana si cea rusa. Cele doua delegatii s-au intalnit la 22 noiembrie, la manastirea Troian din Bulgaria, pentru a discuta eventuala reconstituire a Mitropoliei autonome a Basarabiei. Aceasta din urma a existat pana in 1944 si a fost obligata sa isi inceteze activitatea in urma ocupatiei sovietice a Moldovei, fiind inlocuita de Biserica Mitropolitana a Republicii Moldova. Printre reprezentantii Patriarhiei Romane la negocieri s-a numarat si Vlad Cubreacov, membru al Adunarii parlamentare, din partea Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD) si consultant al Mitropoliei Basarbiei. Din delegatia Patriarhiei Ruse au facut parte, dupa cum era de asteptat, unii reprezentanti ai Mitropoliei Moldovei. Partile s-au declarat convinse de necesitatea dialogului in vederea depasirii ''zidului impotriva zidului'' dintre cele doua Biserici ortodoxe ce functioneaza in Republica Moldova si intre Patriarhiile Romana si Rusa. Cele doua delegatii au declarat ca doresc sa tina deschise canalele dialogului astfel incat sa se depaseasca situatia complexa a Bisericii din Republica Moldova si sa se promoveze ortodoxia crestina. ''Patriarhia de aur'' Disputa din interiorul ortodoxiei din Moldova a inceput in 1992 si a reprezentat de atunci un element de puternic dezacord intre Patriarhiile Rusa si Romana, se arata in continuare in analiza publicata in Osservatorio sui Balcani. In 1944, cand Moldova a devenit republica sovietica, Biserica Ortodoxa Romana (BOR) si-a pierdut autoritatea canonica asupra regiunii si toate bunurile ei au fost confiscate. Potrivit unor estimari comune ale Patriarhiei Romane si Ruse, toate proprietatile Patriarhiei Moldovene, numita la acea vreme Basarabia, se cifrau la suma totala de un miliard de dolari. Nu intamplator era cunoscuta sub numele de ''Patriarhia de aur'' a Bisericii romane. Din cele 1.090 de biserici care existau atunci in Moldova, numai 156 nu au fost inchise, sau, mai rau, distruse. Ele au reprezentat nucleul unei noi biserici ortodoxe, Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei Ruse. Lucrurile s-au schimbat insa radical dupa prabusirea URSS, iar in 1992 Mitropolia Basarabiei, afiliata Patriarhiei Romane, a fost reconstituita, desi toate proprietatile fusesera transferate la Mitropolia Moldovei. Biserica Basarabiei a primit dreptul de a cere retrocedarea tuturor bunurilor confiscate In prezent, Republica Moldova are doua Biserici ortodoxe, una care priveste spre Moscova si o alta care priveste spre Bucuresti, dar pe care Guvernul moldovean a refuzat in repetate randuri sa o inregistreze. Din acest motiv, aminteste Osservatorio sui Balcani, Mitropolia Basarabiei a incercat sa isi faca recunoscute propriile drepturi in justitie, pierzand toate procesele pe langa magistratura moldoveneasca, dar obtinand o sentinta favorabila la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO). In pofida acestui fapt, Guvernul moldovean nu s-a grabit sa puna in aplicare sentinta CEDO si a actionat numai dupa puternice presiuni din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. In 2002, Biserica Basarabiei a fost recunoscuta si acest lucru i-a dat posibilitatea de a se identifica drept succesor legitim al Bisericii desfiintate in 1944. De aici si dreptul de a cere retrocedarea tuturor bunurilor confiscate: biserici, lacuri, terenuri. Cea mai recenta sursa de conflict - chiar si la reuniunea din Bulgaria - a fost reprezentata de decizia Sinodului BOR, din octombrie 2007, de a reactiva, in Mitropolia Basarabiei, Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail) si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiune Ortodoxa Romana din Transnistria). Mai ales clerul din Transnistria a perceput aceasta decizie drept o autentica cruciada impotriva Bisericii ortodoxe ruse, si din acest motiv ea trebuia blocata cu orice pret. ''Situatia privind aceasta Biserica este deja foarte tensionata. Transnistria e cunoscuta pentru faptul ca este o societate multiconfesionala si nu dorim conflicte religioase'', a afirmat un reprezentant al ei. Departamentul american de Stat s-a alaturat criticilor la adresa legii moldovene a confesiunilor religioase Mitropolia Basarabiei nu este singura institutie de cult care s-a confruntat cu obstacole din partea Guvernului moldovean. Si alte confesiuni religioase au fost impiedicate sa functioneze legal, printre acestea si unele grupuri musulmane. Situatia confesiunilor religioase in Moldova a suscitat preocupari si din partea Departamentului de Stat al SUA. ''In unele tari asiatice si central-europene, libertatea de exprimare religioasa este in pericol'', a declarat ambasadorul SUA la OSCE, Richard Willemson. El a mai precizat ca Moldova trebuie sa-si modifice legea privind credintele religioase, pe linie cu angajamentele asumate fata de OSCE. Legea a fost modificata ulterior, dar, in pofida acestui lucru, problemele nu au disparut. De asemenea, intr-un raport al Departamentului de Stat se subliniaza ca noua lege este foarte restrictiva si ca Moldova ramane o tara cu ''ridicata intoleranta religioasa''. In acelasi raport se mai afirma ca Guvernul moldovean favorizeaza Mitropolia Moldovei, subordonata celei ruse, in detrimentul celorlaltor confesiuni. In august 2007, pe teritoriul Republicii Moldova au fost recunoscute 27 de confesiuni religioase. Cea mai structurata dintre ele este Mitropolia Moldovei, urmata de cea a Basarabiei, de bisericile evanghelice, Martorii lui Iehova, adventisti si Biserica catolica.

Alina OLTEANU