Spionul rus Herman Simm, care a fost arestat la 21 septembrie in Estonia, ar fi transmis Moscovei informatii referitoare la "apararea cibernetica" a tarii sale, precum si detalii vizand elemente ale scutului american antiracheta ce urmeaza sa fie desfasurate in Cehia si Polonia, relateaza in editia sa de duminica publicatia britanica The Times. Fostul sef al Departamentului pentru protectia secretelor de stat din cadrul Ministerului Apararii din Estonia este acuzat de transmiterea unor informatii clasificate, unele dintre care de importanta majora pentru securitatea tarilor membre ale NATO, unor servicii secrete dintr-o tara vecina. Fostul functionar a avut acces la intregul volum de informatii secrete pe care Estonia le-a primit ca tara membra a Aliantei Nord-Atlantice.
Mai multe grupuri de experti din cadrul UE si NATO sunt implicate in ancheta spionului rus din Tallinn, aceasta fiind supervizata de un inalt responsabil CIA.
Presa estona sustine ca scandalul "cartitei Moscovei", declansat recent in Estonia, este unul din cele mai rasunatoare de dupa incheierea razboiului rece.
"Cu cat ancheta inainteaza, cu atat ies la iveala mai multe prejudicii aduse securitatii la nivelul NATO de aceasta inalta tradare", comenteaza la randul sau publicatia germana Der Spiegel, citata de Agerpres.
Ceea ce s-a intamplat in Estonia reprezinta evident o lovitura puternica data Aliantei Nord-Atlantice, apreciaza The Times, opinand ca, desi si-a pierdut unul dintre cei mai valorosi agenti, Moscova a repurtat o victorie tactica, semanand neincredere in randul tarilor blocului nord-atlantic si deteminandu-i pe vechii membri ai NATO sa-si suspecteze noii aliati din Europa Centrala si de Rasarit.
L-a dat de gol lacomia
Cazul Simm aminteste de o istorie tipica din perioada razboiului rece. Cu ajutorul unui emitator, acesta facea legatura cu persoana sa de contact, care se dadea drept om de afaceri spaniol, si stabilea in acest fel locul si ora intalnirii. Ca si in multe cazuri clasice de spionaj, Simm actiona in colaborare cu sotia sa. Nevasta spionului eston, care pana recent a lucrat in cadrul Departamentului Juridic al politiei de la Tallin, a fost si ea arestata, insa apoi a fost eliberata conditionat.
Asemeni multor altor spioni, "cartita estoniana a Moscovei" s-a deconspirat din cauza lacomiei sale, dupa ce si-a cumparat cu banii incasati din transmiterea de informatii secrete mai multe terenuri intravilane si numeroase case, intre care o vila luxoasa pe tarmul Marii Baltice, intr-o zona rezidentiala.
Simm a cazut insa si din cauza curatorului sau "spaniol". Persoana de legatura a spionului estonian a incercat sa racoleze inca un responsabil din Ministerul Apararii de la Tallinn, dar a dat gres, pentru ca acesta a contactat imediat conducerea serviciilor secrete, iar "omul de afaceri spaniol" a fost urmarit pas cu pas, pana s-a ajuns la Simm.
Cu toate acestea, Simm nu era chiar un spion de moda veche, el avand la acces la cele mai noi tehnologii digitale si cibernetice. Dupa cum recunostea insusi secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, Estonia este cea mai avansata tara in domeniul tenologiilor informatice din cadrul Aliantei Nord-Atlantice.
Verdictul in cazul spionului rus este asteptat in primele luni ale anului 2009, dupa ce se va evalua intregul prejudiciu adus de acesta atat securitatii Estoniei, cat si celei a NATO. El risca o pedeapsa intre trei si 15 ani de inchisoare pentru inalta tradare.
Potrivit presei estone, Simm a fost racolat de KGB in anii '80 ai secolului trecut. El a recunoscut ca lucra pentru SVR - Serviciul de Informatii Externe al Rusiei, fiind santajat cu trecutul sau de spion KGB.
Cazul spionului estonian este comparat deja cu cel al lui Aldrich Ames, fostul sef al contraspionajului CIA, care a lucrat pentru serviciile secrete rusesti intre 1985 si 1994, cand a fost prins, impreuna cu sotia sa. Prejudiciul adus de Ames nu a fost nici astazi estimat in totalitate, el fiind condamnat la inchisoare pe viata.