Americanii merg la urne mar�i pentru a alege intre republicanul John McCain �i democratul Barack Obama, dup� o campanie preziden�ial� neobi�nuit de lung� �i pe fondul unei crize economice ce pare s� fi inclinat balan�a in favoarea democra�ilor, dup� dou� mandate republicane. Primele sec�ii de vot s-au deschis la ora 7.00, ora Romaniei, in or�elele Dixville Notch �i Hart's Location din New Hampshire, care in mod tradi�ional incep s� voteze la miezul nop�ii. To�i cei ca�iva zeci de locuitori vor vota simultan la miezul nop�ii, iar rezultatele vor fi cunoscute un minut mai tarziu. Majoritatea celorlalte sec�ii de vot se vor deschide mar�i, intre 12.00 �i 14.00, ora Romaniei. Miercuri, la ora 1.00, ora Romaniei, se inchid primele sec�ii de vot, in statele Indiana �i Kentucky, iar ultimele se vor inchide in Alaska la ora 8.00. Primele indicii ale rezultatului votului sunt a�teptate miercuri in jurul orei 6.00, cand vor exista exit-polluri pentru suficiente state pentru a fi evident dac� unul dintre candida�i a ca�tigat cursa, potrivit NewsIn. Rata de participare la scrutinul preziden�ial ar putea atinge 90% in unele state Anali�tii se a�teapt� la o participare record, explicat� in parte prin "fenomenul Obama", care a reu�it s� adune zeci de mii de oameni la mitinguri, dar �i prin interesul deosebit pe care l-a suscitat aceast� campanie electoral�, una dintre cele mai indelungate �i cea mai scump� din istorie. Dac� in ultimii 30 de ani, rata de participare la scrutinul preziden�ial a oscilat intre 54% �i 61%, anul acesta ea ar putea atinge 80-90% in unele state. Recordul de participare la un scrutin preziden�ial s-a inregistrat in 1960 �i a fost de 63%. Aproape 20% dintre aleg�tori �i-au exprimat deja op�iunea in statele unde se poate vota anticipat, iar cozile de la sec�iile de vot las� s� se intrevad� o mare afluen�� in ziua scrutinului propriu-zis. Pe listele electorale sunt inscri�i anul acesta 153 de milioane de aleg�tori. Statele Unite au un proces electoral complex, mo�tenit din secolul al XIX-lea. Exprimandu-�i votul, americanii desemneaz� de fapt membrii Colegiului electoral (alc�tuit din "mari electori") care, la randul s�u, il desemneaz� pe pre�edinte. Colegiul electoral are 538 de membri �i, pentru a fi ales, un candidat are nevoie de 270 de voturi. Fiecare stat american este reprezentat in Colegiu de un num�r de membri egal cu aceia pe care ii are in Congres, statele cu popula�ie mai numeroas� avand mai mult� greutate. Toate statele americane, cu excep�ia a dou� - Nebraska �i Maine - acord� to�i marii electori in Colegiu candidatului cu cele mai multe voturi, indiferent cat de mic� este diferen�a dintre ei. Acest lucru inseamn� c� nu este exclus ca un candidat care are cele mai multe voturi la nivel na�ional s� piard� totu�i alegerile, avand un num�r mai mic de voturi in Colegiul electoral. A�a s-a intamplat in 2000, cand George W. Bush a ca�tigat alegerile, de�i contracandidatul s�u, democratul Al Gore, ob�inuse mai multe voturi din partea popula�iei. Sistemul face, deci, ca statele cu popula�ie numeroas� s� fie mai importante in aritmetica scrutinului. California este statul cu cel mai mare num�r de reprezentan�i in Colegiul electoral - 55. California voteaz� ins� in mod tradi�ional cu democra�ii, iar �ansele ca acest comportament s� se schimbe anul acesta sunt mici. De aceea, o aten�ie deosebit� au primit din partea candida�ilor statele cu num�r mare de electori �i pe care sondajele le arat� fie indecise, fie susceptibile s� basculeze de la un partid la altul - Ohio, Florida, Pennsylvania. Incepand din 1960, niciun candidat nu a ca�tigat alegerile f�r� a invinge in cel pu�in dou� dintre aceste state. Obama avea luni un avans de 7% la nivel na�ional Potrivit site-ului independent RealClearPolitics, care face o medie a tuturor sondajelor, Obama avea luni un avans de 7% la nivel na�ional (51,2% fa�� de 44,2%). Pe de alt� parte, Obama conduce in Florida in medie cu 2,5%, cu 7,6% in Pennsylvania �i cu 3,6% in Ohio. Sondajele il indic�, a�adar, ca�tig�tor pe Barack Obama, care s-a instalat in frunte incepand din septembrie, favorizat de criza financiar�, pentru c� este perceput ca fiind mai competent in acest domeniu decat McCain. La randul s�u, republicanul, considerat mai competent in probleme de politic� extern� �i securitate na�ional�, se impusese in sondaje cu declara�ii dure la adresa Moscovei in timpul crizei ruso-georgiene din august. Este ins� pentru prima oar� cand un partid mare este reprezentat in cursa pentru Casa Alb� de un candidat de culoare �i exist� o anumit� incertitudine in ceea ce prive�te modul cum se va comporta electoratul, intr-o �ar� in care rasa este in continuare un subiect sensibil. Ins�i acurate�ea sondajelor a fost pus� sub semnul intreb�rii �i pentru c� exist� rezultate extrem de diferite intre ele, dar �i din cauza "efectului Bradley", numit astfel dup� candidatul de culoare care a incercat s� ob�in� func�ia de guvernator al Californiei in 1982. De�i era prezentat de sondaje drept ca�tig�tor deta�at, el a pierdut la mic� diferen��, iar sociologii au explicat c�, de team� s� nu fie considera�i rasi�ti, responden�ii au min�it in sondaje. In contextul in care economia a urcat pe primul loc in preocup�rile americanilor, programele propuse de Obama �i McCain se diferen�iaz� in special la capitolul impozite �i asigur�ri medicale, in timp ce in privin�a energiei, programele lor pledeaz� cu prec�dere pentru o mai mare independen�� de petrolul din Orientul Mijlociu, prin recurgerea mai mult sau mai pu�in accentuat� la energia nuclear�. Obama vrea reduceri fiscale pentru cei cu venit anual sub 250.000 de dolari, adic� 95% din popula�ie, spune el, �i pledeaz� pentru impozite mai mari pentru ceilal�i. McCain consider�, dimpotriv�, c� deducerile de impozite pentru marile corpora�ii sunt solu�ia cea mai bun� pentru a incuraja investi�iile �i crearea de noi locuri de munc�. In ceea ce prive�te sistemul de s�n�tate, intr-o �ar� in care aproape 46 de milioane de oameni nu au asigur�ri in caz de boal�, Obama vrea s� garanteze o asigurare social� accesibil� tuturor sub forma unui sistem par�ial finan�at de stat, in timp ce McCain vrea s� favorizeze concuren�a pe pia�a asigur�rilor private pentru a determina sc�derea costurilor. �i in politica extern� cei doi candida�i au viziuni diferite. McCain, considerat mai competent in acest domeniu, nu exclude folosirea for�ei impotriva Iranului, considerand c� o interven�ie militar� este de preferat unui Iran inarmat nuclear. Pe de alt� parte, McCain a afirm� c� va men�ine trupele in Irak atat timp cat va fi nevoie �i a avut declara�ii extrem de dure la adresa Rusiei. Obama, care l-a ales pe �eful Comisiei de externe din Senat, Joe Biden, drept candidat la vicepre�edin�ie - pentru a-i convinge pe cei care ii repro�au lipsa de experien�� - promite c� va retrage trupele din Irak in termen de 16 luni de instalarea la putere �i pledeaz� pentru diploma�ie, sus�inand, de exemplu, negocierile directe cu Iranul �i reluarea dialogului cu Havana. Campania pentru Casa Alb�, s�rac� in dezv�luiri de natur� s� ii discrediteze pe candida�i Actuala campanie pentru Casa Alb� a fost mai pu�in dur� decat altele �i mai s�rac� in dezv�luiri de natur� s� ii discrediteze pe candida�i. Obama a fost totu�i acuzat de leg�turi cu fostul militant radical Bill Ayers �i cu pastorul Jeremiah Wright, controversat din cauza declara�iilor sale despre rasism. El a fost �inta unei campanii de dezinformare care l-a prezentat drept musulman pentru a-l asocia cu radicalii, de�i este catolic. Pentru c� a declarat c� vrea s� "redistribuie bog�ia", republicanii l-au acuzat c� este "socialist", ceea ce este aproape o insult� in Statele Unite. Dac� McCain nu a fost atacat personal decat in ceea ce prive�te programul �i leg�turile cu actuala administra�ie, presa american� a scris pe larg despre acuza�iile de abuz de putere care i se aduc in Alaska candidatei sale la vicepre�edin�ie, Sarah Palin. Ea a fost in centrul aten�iei cand s-a aflat c� fiica sa minor� este ins�rcinat� �i a fost criticat� pentru sumele cheltuite de republicani pe �inutele purtate de ea in campanie. Palin a fost, pe de alt� parte, ridiculizat� pentru o serie de declara�ii neinspirate, precum aceea c� este omul potrivit s� negocieze cu Rusia pentru c� statul ei de origine, Alaska, este mai aproape de aceast� �ar�. Americanii i�i vor alege mar�i membrii Camerei Reprezentan�ilor �i o treime dintre membrii Senatului In paralel cu alegerile preziden�iale, americanii i�i vor alege mar�i membrii Camerei Reprezentan�ilor �i o treime dintre membrii Senatului. Potrivit sondajelor, democra�ii i�i vor consolida majoritatea in Camera Reprezentan�ilor �i au �anse s� se apropie de majoritatea de 60 din 100 in Senat, ceea ce se intampl� destul de rar. In plus, aleg�torii sunt chema�i s� decid� prin referendumuri locale intr-o sumedenie de probleme, de la c�s�toria intre persoane de acela�i sex, la dreptul la avort, energia din surse regenerabile �i chiar protec�ia scroafelor gestante. Alegerile intervin in contextul unei crize economice grave �i al implic�rii Statelor Unite in dou� r�zboaie, in Irak �i Afganistan. Scrutinul are loc, de asemenea, dup� opt ani de administra�ie republican�, in care George W. Bush a oscilat de la cote de popularitate record, dup� atentatele din 11 septembrie, la recorduri de nepopularitate inregistrate in ultimii ani. Oricare ar fi rezultatul acestor alegeri, ele vor aduce o premier� in istoria american�. Dac� va fi ales Obama, el va deveni primul pre�edinte de culoare al celei mai mari puteri mondiale. Dac� va ca�tiga McCain, o femeie va ajunge pentru prima oar� in func�ia de vicepre�edinte - guvernatoarea de Alaska Sarah Palin. In plus, la 72 de ani, McCain ar deveni cel mai varstnic pre�edinte american la momentul inaugur�rii primului mandat.

ZIUA ONLINE