Romaero Baneasa s-a transformat in acest sfarsit de saptamana intr-un spatiu de etalare a celor mai elaborate scheme de tricks & freestyle. Marea finala a Urban Arena Urban Mix i-a adunat in acelasi loc pe toti iubitorii sporturilor urbane - fie ca le practica sau doar adora sa le priveasca. Competitia propriu-zisa s-a desfasurat timp de cinci saptamani in Capitala, metropola oferindu-le pasionatilor de aventura si extrem locuri suficiente pentru confruntari deschise. Practicantii acestor sporturi s-au organizat in "triburi urbane", formand echipe de cate trei BMXeri, rolleri si skateri. Grupurile s-au inscris pe www.urbanarena.ro si s-au intalnit saptamanal in cinci competitii desfasurate in diferite skateparcuri din Bucuresti, unde au dat tot ce-au avut mai bun. Castigatorii luptei au fost alesi in functie de numarul de puncte acumulate la cele doua probe de tricks & freestyle pentru rolleri, skateri sau BMXeri. Cele mai tari "triburi" au intrat in marea finala Urban Arena Urban Mix, de la Romaero Baneasa. Pe langa premiile de 3.000 de euro, scopul competitiei a fost sa scoata in evidenta spiritul urban si pasiunea pentru sportul extrem si muzica live. Cresterea adrenalinei a fost asigurata de mixaje live: Suie Paparude, Dj Cristu, Gojira cu Leizaboy si Dj Dudu. Graffiti de marca Decorarea spatiului imens de la Romaero Baneasa a fost asigurata de grafferi experimentati. Tinerii pasionati de grafica au putut participa, in plus, la Urban Bazar, concurs saptamanal online pe www.urbanarena.ro, unde cei care si-au decorat o placa, un tricou sau alt obiect cu propriile desene si-au putut inscrie poza in competitie. Demni urmasi ai lui Jean-Michel Basquiat (1960-1988) - primul pictor american ale carui opere au aparut sub forma unor graffiti pe strazile si metrourile din New York - "artistii strazii" au reusit sa se impuna cu succes si la noi. Aparut in Romania in jurul anului 2000, fenomenul graffiti este caracterizat prin aceleasi elemente intalnite in New York-ul anilor '70. La fel ca Basquiat, care nu avea alta educatie in domeniul artei decat cea primita in liceu, grafferii romani exploateaza imagini inspirate din cartile cu benzi desenate (comic books), hieroglife egiptene, lucrari ale artistului spaniol Pablo Picasso sau pur si simplu desene realizate de copii. Daca lucrarile artistului american ajungeau in galeriile orasului New York deja pe la inceputul anilor '80, la noi abia de curand se simte o oarecare acceptare din partea autoritatillor privind fenomenul graffiti. Pentru ca apare pe ziduri, cladiri, trenuri sau orice alte suprafete accesibile care, insa, nu sunt proprietatea celui care il realizeaza, graffiti este privit ca un act de vandalism. Grafferii folosesc sprayul cu vopsea si markerele permanente tocmai pentru a executa rapid lucrarile, inainte de a fi remarcate de autoritati. Ca o masura de compromis, oficialitatile din unele orase au desemnat ziduri sau zone destinate exclusiv artistilor de graffiti. In Bucuresti, la diverse evenimente, autoritatile pun la dispozitia grafferilor panouri imense, pe care le strang dupa cateva zile de expunere, insa graffiti continua sa fie utilizat, ilegal, ca metoda de exprimare pe ziduri.

Jean-Mihai PALSU