"Printre numeroasele critici aduse administratiei Bush se numara faptul ca politicile sale au izolat America si au raspandit in lume o imagine negativa, care se cere a fi reabilitata", sustine Michael Radu, expert la Foreign Policy Research Institute, intr-o analiza publicata duminica si preluata de NewsIn. Chiar daca in actuala campanie prezidentiala s-au folosit multe cuvinte pentru a explica antiamericanismul, acestea nu au adus nimic nou, sustine�specialistul FPRI, care isi propune sa analizeze "la rece" acest fenomen. Michael Radu, vicepresedintele Centrului pentru Terorism, Contraterorism si Securitate Nationala al think tankului din Philadelphia Foreign Policy Research Institute, a emigrat din Romania�in urma cu�12 ani. Radu constata in analiza sa despre atitudinea ostila a lumii fata de Statele Unite ca "singurul sport global, in afara de�fotbal, este antiamericanismul, care in numeroase locuri de pe mapamond a ajuns la intensitati nebanuite, prinzand radacini mult inaintea presedintiei lui George W. Bush". "Antimericanismul este un fenomen real si global, care trebuie rezolvat prin politici realiste si castigarea increderii aliatilor, nu prin exercitii masochiste, artificii de relatii publice si concesii unilaterale", avertizeaza expertul de origine romana.

		Michael Radu (Foto: fpri.org)

"Factorii agitatori" Oameni ca Michael Moore, Sean Penn si Noam Chomsky sunt, in opinia�specialistului FPRI,�doar niste "factori agitatori", iar a cauta o cale de mijloc cu fortele profund antiamericane din lume pentru a face SUA iubite "ar fi un dezastru". SUA, ca si alte tari, cauta sa disemineze sentimente pozitive in strainatate, explica Michael Radu, dar o prioritate trebuie sa ramana promovarea intereselor, bazata pe respect, mai mult decat pe sentimente de iubire. "E timpul sa devenim seriosi, chiar si in timpul campaniei prezidentiale", scrie expertul. Radu coreleaza sentimentul antiamerican cu dezvoltarea miscarilor de stanga nationaliste si islamiste. De aceea, explica el, sentimentul acesta se afla in crestere in tari profund nationaliste precum Turcia, Filipine si Coreea, si persista�la Paris, Londra si Berlin. "In randul elitelor, ostilitatea fata de Statele Unite este o traditie" In capitalele europene, actuala criza financiara este un bun pretext pentru a inculpa capitalismul "american", fara sa se ia in considerare ca Europa o duce mult mai rau, comenteaza Radu. Europa occidentala este cel mai clar exemplu al unor aliati care se orienteaza impotriva SUA din cauza politicilor americane gandite prost si a comportamentului arogant,�subliniaza expertul�de politica externa. Dar, la fel ca si in America Latina, in randul elitelor ostilitatea fata de Statele Unite este o traditie. "Este vorba despre ostilitatea impotriva�ascensiunii necivilizate a 'cowboy-ilor' Reagan si Bush, invidie si resentiment la adresa eliberatorului unei Europe neputincioase in 1945. Pentru multi europeni de dreapta, America este o amenintare la identitatea nationala (de exemplu, Jeam-Marie Le Pen),� un capitalism dezlantuit�in competitie cu controlul statal si, in general, o frica de globalizare de care se�tem toate natiunile", se arata in analiza FPRI. Si in Rusia atitudinea antiamericana este puternica si populara si contribuie la renasterea ambitiilor imperiale ale Moscovei, Washingtonul fiind vazut ca principala piedica in calea acestor ambitii. In lumea islamica, mai ales in tari ca Pakistan, India si Bangladesh, SUA sunt "cel mai palpabil si mai dureros simbol al decaderii economiei, politicii si culturii musulmane - un tap ispasitor, atat pentru elite cat si la nivelul maselor", explica Radu. Intr-un anumit fel, continua studiul, este aceeasi situatie ca si in America Latina: incurajarea urii fata de dusmanul strain, pentru a distrage atentia de la dictatorul autohton. De asemenea, elitele arabe spera la un nou Razboi Rece, in care sa aiba ocazia sa lupte impoztriva "uratilor de americani" alaturi de necredinciosii,�dar prietenosii rusi, "care sunt plini de promisiuni si arme ieftine". Diferenta intre elite si mase Faptul ca Merkel, Sarkozy, Berlusconi sau Brown, lideri care nu manifesta sentimente antiamericane, au fost alesi in importante tari europene, reflecta diferenta cruciala intre sentimentul antimerican la nivelul elitelor si deschiderea prietenoasa a maselor catre Statele Unite, se arata in analiza. "Cat despre Europa de Est si Africa, cele� doua regiuni unde antiamericanismul nu s-a dezvoltat, acest lucru este motivat de atitudinea coloniala a Marii Britanii, respectiv a Rusiei.�Tarilor est-europene si africane�li s-a refuzat dreptul la identitate nationala si au fost ocupate prin forta, asa ca este normal sa pretuiasca valorile americane", scrie expertul Michael Radu. Hollywoodul si "ura obsesiva" fata de capitalism Analistul de origine romana crede ca America este cunoscuta lumii printr-o prisma gresita, prin intermediul criticilor si al inamicilor nativi, precum "Hollywoodul si filmele sale care isi exprima in mod obsesiv ura fata de capitalism, CIA si armata; revolta lui Noam Chomsky si a lui Michael Moore impotriva americanilor obisnuiti si a reprezentantilor pe care ii aleg, rapperi stupizi si academicieni macinati de vinovatie". "Nimeni nu se intreaba insa daca in anumite privinte - cum ar fi Iranul - America ar putea sa aiba dreptate, si comunitatea internationala sa greseasca. Cand Bush a declarat ca, in ceea ce priveste terorismul, exista numai doua pozitii - cu sau impotriva SUA�- el a fost acuzat de unilateralism si aroganta. Dar nu s-a mentionat niciodata care ar putea fi cea de a treia pozitie!", atrage atentia Michael Radu. Spre sfarsitul analizei sale, expertul FPRI de origine romana devine extrem de critic la adresa Europei si a ONU. "Timp de multi ani, sofisticatii europeni au purtat negocieri cu Iranul, cu sustinerea SUA. Rezultatul este ca Iranul este acum mai aproape ca niciodata de a deveni o putere nucleara. Este oare posibil ca europenii sa fi inlocuit adevarata diplomatie - bazata candva pe putere reala - cu discutii menite sa mascheze lipsa de vointa si de competenta? Este oare posibil ca aliatii nostri europeni, sub binecuvantarea ONU, sa fie dependenti de Moscova si Beijing? Este posibil ca ONU, departe de a fi o instanta a legii internationale, sa fie doar o voce colectiva a unor tari care nu sunt nici democratice, nici state de drept? In aceste conditii, este gresit ca SUA sa actioneze uneori fara aprobarea ONU?", se intreaba retoric, in loc�de concluzie,�expertul Michael Radu.

Z.O.