Zi trista pentru profesori, ale caror salarii marite se afla insa sub semnul incertitudinii, motiv pentru care sindicatele din invatamant cer demisia Guvernului. "Daca Guvernul nu este capabil sa execute hotararile Parlamentului sa-si dea demisia, pentru ca isi dovedeste inca o data limitele si incapacitatea. Afirmatiile iresponsabile ale ministrului Varujan Vosganian referitoare la "subminarea" economiei nationale de catre majorarile care se vor acorda personalului didactic il descalifica atat pe el, cat si Guvernul din care face parte. De fapt, chiar el ar trebui sa dea explicatii in fata CSAT, pentru instigarea celorlalte categorii socio-profesionale contra salariatilor din invatamant. Aceasta majorare nu afecteaza economia nationala si nici siguranta statului, intrucat aplicarea legii aprobate de Parlament este sustinuta din bugetul alocat deja Educatiei, de 6 % din PIB. Atitudinea ministrului Finantelor ar fi avut vreo ratiune inainte de votare, dar a fost adoptata cu acordul tuturor parlamentarilor, dupa ce primise aviz de la comisiile de specialitate, inclusiv a celei de buget-finante. Acum, ceea ce face Varujan este doar o actiune destabilizatoare, prin instigarea unor categorii profesionale impotriva altora punand in pericol siguranta nationala", acuza Catalin Croitoru, liderul Federatiei Educatiei Nationale, intr-un comunicat. Guvernul si-a inceput mandatul cu scandal si il incheie la fel

		Aurel Cornea, presedinte FSLI

La randul sau, presedintele FSLI, Aurel Cornea, cere printr-un comunicat demisia Guvernului Tariceanu, considerand ca acesta este incompetent si ca nu mai are ce cauta la guvernare atata timp cat ministrii sai au fost de acord cu majorarea salariilor cadrelor didactice. "Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant apreciaza ca Partidul National Liberal este format din demagogi si oportunisti care in plenul Camerei Deputatilor au votat in unanimitate majorarea salariilor cadrelor didactice. In opinia federatiei noastre Guvernul Tariceanu este un guvern incompetent care trebuie sa-si prezinte demisia, nu are ce cauta la guvernare atata timp cat ministrii sai au fost de acod cu aceasta majorare", se spune in comunicat. Cornea reclama si faptul ca "timp de 4 ani, Guvernul a fost lovit de amnezie, uitand ca in noiembrie 2005 s-a angajat, prin Acordul semnat de primul-ministru Calin Popescu Tariceanu cu federatiile sindicale din invatamant, sa elaboreze pana in aprilie 2006 un proiect de lege privind salarizarea bugetarilor". "Amintim opiniei publice ca Guvernul Tariceau in anul 2005 si-a inceput mandatul prin incalcarea unei legi de majorare a salariilor pentru personalul din invatamant si-si incheie mandatul prin incalcarea fara jena a unei legi votate in unanimitate de Parlamentul Romaniei", a declarat Aurel Cornea presedinte FSLI. Vosganian instiga la dezordine sociala Federatiile din educatie reclama "afirmatiile iresponsabile" ale ministrului Finantelor, Varujan Vosganian, referitoare la "subminarea" economiei nationale prin majorarile care se vor acorda personalului didactic. "De fapt, ministrul Vosganian ar trebui sa dea explicatii in fata CSAT, pentru instigarea celorlalte categorii socio-profesionale impotriva salariatilor din invatamant. Aceasta majorare nu afecteaza economia nationala si nici siguranta statului, intrucat proiectul de lege aprobat de Parlamentul Romaniei se sustine din bugetul alocat deja educatiei de 6 % din PIB. Legea adoptata are avizele tuturor comisiilor de specialitate, inclusiv a comisiei de buget-finante. Legea a fost votata de toti parlamentarii, inclusiv cei din partidul domnului Vosganian. Atitudinea domnului ministru ar fi avut vreo ratiune inainte de votarea proiectului de lege. La acest moment este doar o actiune destabilizatoare, care prin instigarea unor categorii profesionale unele impotriva altora pune in pericol siguranta nationala", ne-a declarat Catalin Croitoru, liderul FEN. "Ministrul Vosganian incearca, prin diversiune, sa ridice o categorie de salariati bugetari impotriva alteia, instigand la revolta si nesupunere civica. Prin prezentarea salariilor medii brute ale diferitelor categorii de bugetari, pe luna octombrie, Varujan Vosganian a facut un mare serviciu personalului didactic. In acest fel, atat opinia publica, dar si intreaga societate au avut posibilitatea sa observe ca salariile medii brute ale personalului didactic din invatamant se situeaza pe penultimul loc in ierarhia salarizarii categoriilor bugetare mentionate de domnia sa. Ceea ce a uitat sa spuna insa - in mod intentionat - este faptul ca 80% din personalul didactic are studii superioare de lunga durata si ca ar fi normal ca, in stabilirea salarizarii diferitelor categorii bugetare, sa se tina cont de importanta sociala a muncii prestate si a profesiei. Reamintim domnului ministru Vosganian ca FSLI a solicitat, in numeroase randuri, elaborarea unei legi a salarizarii personalului din sistemul bugetar", ne-a declarat Aurel Cornea, presedintele FSLI. Profesorul de liceu are un sfert din salariul unui universitar Dupa recenta majorare care a generat imensul scandal, un profesor de gimnaziu sau de liceu a obtinut doar un sfert din salariul unui universitar. Potrivit legii adoptate marti, salariul brut al unui dascal cu vechime de peste 40 de ani in invatamantul preuniversitar va ajunge la 29,2 milioane lei vechi, comparativ cu 121,5 milioane lei vechi, cat urmeaza sa primeasca lunar un profesor universitar. Discrepata dintre lefuri este nedreapta pentru dascalul din invatamantul preuniversitar, dar si pentru celelalte cadre didactice universitare - conferentiar, lector sau unui preparator, care vor obtine, dupa marire, 17,3 milioane de lei vechi. Cat priveste suma de 15,1 milioane de lei vechi pe care o va primi un profesor debutant din invatamantul preuniversitar, este de-a dreptul ridicola fata de cea a universitarului. Ratiunea parlamentarilor cand au legiferat o astfel de masura discriminatorie se poate explica doar prin grija fata de propriul buzunar, cateva zeci de senatori si deputati fiind profesori la una, doua sau chiar sase universitati. O asemenea diferenta intre salarii a putut fi posibila printr-un amendament la Ordonanta 15, care a crescut coeficientul de multiplicare 1 din grila de la 257 lei la valoarea de 400 de lei. Profesorii universitari primisera, la majorarea de acum doi ani, aproape o dublare a salariilor, astfel ca acum ar fi trebuit sa fie "sariti" din schema majorarilor. Astfel, marirea de salariu ar fi fost necesara doar pentru conferentiarii, asistentii si preparatorii universitari, care fusesera "uitati", insa proiectul PSD i-a inclus si pe cei cu grad de profesor. Iar odata votat amendamentul, dascalii universitari s-au trezit ca, fara sa ceara nimic, au primit o majorare salariala de 70%, gratie coeficientului de 400 de lei din ordonanta. Salariatul din invatamant - inamicul public nr. 1 in Romania De Ziua Internationala a Educatiei, sindicalistii din invatamant s-au strans in jurul unei mese rotunde la Colegiul National Sf. Sava din Bucuresti, pentru dezbaterea cu tema "Salariatul din invatamant - inamicul public numarul unu in Romania". Evenimentul are loc pe fondul anuntului facut sambata de premierul Calin Popescu Tariceanu, potrivit caruia Guvernul va contesta la Curtea Constitutionala decizia Parlamentului privind majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, pe motiv ca nu sunt indicate sursele de finantare. Reprezentantii profesorilor considera ca legea care prevede ca salariile cadrelor didactice sa creasca cu 50% are suport economic. De asemenea, ei mai afirma ca au obtinut ceea ce merita si nimic din ceea ce este al societatii. Reprezentantii celor trei sindicate din invatamant considera ca starea conflictuala si discutiile care au aparut in legatura cu posibilele consecinte pe care cresterile salariale ale cadrelor didactice le vor avea sunt nerealiste si de aceea ei nu se considera inamicul public numarul 1. Profesorii, prin reprezentantii lor, doresc sa fie considerati un bun al societatii, care sa fie rasplatit pe masura efortului intelectual depus. La intalnire sunt prezenti: ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, rectorul Universitatii Politehnice din Bucuresti, Ecaterina Andronescu, si ministrul Muncii si Protectiei Sociale, Mariana Campeanu.

Magda SEVERIN