Summitului UE ce va avea loc luni, pe marginea crizei din Georgia, ar trebui sa arate, macar o data, o Europa unita cu adevarat, o Europa a natiunilor care se ghideaza dupa principii democratice si egalitate, nu numai la nivel declarativ. De cateva zile, se vorbeste despre posibile sanctiuni indreptate impotriva Rusiei si, eventual, izolarea Moscovei, ca urmare a modului brutal in care a considerat de cuviinta sa actioneze in Caucaz. Daca, in cazul ONU si, in special, al Consiliului de Securitate, lucrurile sunt complicate de dreptul de veto al Federatiei Ruse, in ceea ce priveste Uniunea Europeana era de asteptat un punct de vedere adoptat in unanimitate. Din pacate, lucrurile nu stau tocmai asa. Folosindu-se de cea mai puternica arma a sa - cea energetica - si de secolele de "frateasca prietenie" cu anumite state, Kremlinul nu numai ca face ce vrea in Caucaz, dar, de cativa ani, ameninta unitatea UE si chiar a Aliantei Nord-Atlantice. In acest caz, nu ar fi exclus ca, la un moment dat, chiar daca un stat membru ar fi atacat de Rusia, sa ne trezim ca toate angajamentele au fost doar praf in ochi si ca nimeni nu va interveni. Jocul duplicitar al Berlinului Spre deosebire de Polonia si statele Baltice, care au cunoscut din plin ce inseamna cizma Moscovei pe grumaz si knutul pe spinare, Germania - locomotiva economica a Uniunii - este, in momentul de fata, cel mai bun aliat occidental al Rusiei. A dovedit-o de nenumarate ori, inclusiv atunci cand, cu greu si, eventual, cu sila, a acceptat aderarea Romaniei in UE. A continuat, la summitul de la Bucuresti, cu sustinerea pozitiei Moscovei in privinta aderarii Ucrainei si Georgiei la NATO. Continua si acum, cand, prin vocea ministrului german de Externe, Frank Walter Steinmeier, respinge posibilitatea de a se impune sanctiuni Rusiei din motive de buna vecinatate si respectarea "propriului interes". Bineinteles, adevaratul motiv (cel putin unul dintre ele) - cunoscut de toata lumea - este dependenta energetica de Moscova. Se poate adauga si rata mare de schimburi comerciale dintre cele doua tari. In consecinta, angajamentele NATO si UE nu mai au nici o valoare. Bineinteles, lucrurile nu se opresc doar la Germania. Grecii si promisiunile lor Cu doar trei zile inainte de summitul extraordinar al UE, Atena a avertizat ferm ca este impotriva izolarii Rusiei. Pe langa motivele energetice, in cazul Greciei trebuie luata in calcul si "pritenia frateasca" dintre popoare. "In contextul international actual este logic ca relatiile cu Rusia sa traverseze o faza critica. Insa pentru noi este clar ca izolarea nu reprezinta o solutie", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe grec, Giorgos Koumoutsakos, citat de Agerpres. Grecia pledeaza si pentru "fructificarea oricarui canal oferit de dialogul institutionalizat NATO-Rusia", in perspectiva rezolvarii actualei crize. Cand bulgarii dau din cap, nimeni nu ii intelege Prietena traditionala a Rusiei, considerata de multi calul troian al Moscovei in UE si NATO, Sofia a lasat vineri impresia ca "o intoarce ca la Ploiesti", dupa ce ministrul Externe a facut un apel Uniunii Europene si Statelor Unite pentru definitivarea "unei pozitii comune clare, care sa demonstreze Rusiei ca tot ceea ce s-a facut in Georgia este inacceptabil". Binenteles, aducandu-si aminte ca Bulgaria a "dezertat" din UE si NATO, atunci cand a fost de acord sa participe la proiectul energetic rusesc South Stream, in defavoarea lui Nabucco (ce ar fi oferit o oarecare independenta fata de Moscova), ministrul a domolit imediat tonul, cand a venit vorba despre sanctiuni. "Toata lumea este de acord ca sanctiunile economice si izolarea nu dau rezultate bune. Dialogul ramane indispensabil, dar cu conditia ca in acelasi timp sa se desfasoare in parametri clari in legatura cu ceea ce este admisibil si cu ce nu este", a declarat ministrul Afacerilor externe bulgar, citat de AFP. Dilema turcilor Membru NATO cu pozitie strategica de maxima importanta in zona Caucazului si Marii Negre (dar si cu una dintre cele mai mari si eficiente armate din Alianta) si aspiranta la calitatea de membru al Uniunii Europene, Turcia oscileaza, in prezent, intre interesele economice legate de colaborarea cu Federatia Rusa si loialitatea fata de Bruxelles. Situatia in care au fost puse autoritatile de la Ankara este destul de dificila, fiind supuse la presiuni venite din ambele parti. Daca isi respecta angajamentele si actioneaza in conformitate cu cerintele NATO, risca sa isi atraga furia Moscovei si sa piarda contracte economice de miliarde de dolari, plus stoparea furnizarii de gaz, petrol si carbune. Pe de alta parte, daca adopta o pozitie mult mai agresiva fata de Rusia, isi poate atrage mai multi aliati care sa o sprijine in eventualitatea aderarii la UE.

Marius BATCA