Babu G. Ranganathan, cercetator in domeniul teologiei si biologiei, contrazice intr-un articol publicat in editia de marti a publicatiei Pravda teoria dezvoltata in anii '90 de Stanley Miller, potrivit careia viata poate lua nastere din intamplare cu ajutorul amino-acizilor. Diferitii amino-acizi trebuie sa se lege intr-o secventa precisa pentru a forma molecule de proteina functionale si niciodata nu s-a demonstrat de fapt ca acest proces se poate produce in mod aleatoriu. Prin urmare, sustine Ranganathan, "stiinta adevarata sustine in final credinta intr-un Creator inteligent aflat in spatele originii vietii si a universului". In 1953, Stanley Miller a realizat un experiment celebru, prin care a incercat sa demonstreze ca amino-acizii individuali, pietrele de temelie ale vietii, pot lua fiinta "la intamplare". Insa, atrage Ranganathan atentia, Miller a protejat amino-acizii in laborator, pentru ca, altfel, in conditii normale, acestia s-ar fi dezintegrat indata ce s-ar fi format. In plus, amino-acizii nu au tendinta de a se lega in secvente. Orice amino-acid se poate lega la fel de usor cu oricare altul. Singurul motiv pentru care diferitii amino-acizi formeaza secvente precise in celulele organismelor noastre este acela ca ei sunt directionati in acest sens de o secventa deja existenta de molecule care se regaseste in codul nostru genetic. Daca totusi o celula ar fi evoluat in modul descris de MiIller, ea ar fi trebuit sa fie complet formata, sustine in continuare Ranganathan. O celula evoluata doar partial, explica cercetatorul, nu poate astepta milioane de ani pentru a fi complet formata, deoarece ar deveni extrem de instabila si s-ar dezintegra rapid in mediul deschis, in special daca nu ar beneficia de protectia unei membrane celulare deplin functionale. Desigur, odata ce exista o celula complet formata, exista si codul genetic si alte mecanisme biologice care sa directioneze formarea unor noi celule. Intrebarea este insa cum putea lua nastere viata in conditiile in care un asemenea mecanism de directionare nu exista deloc in natura, afirma Ranganathan. In acest context, cercetatorul pune in discutie si selectia naturala, aratand ca aceasta, desi explica anumite procese, nu poate crea ea insasi nimic si nu poate opera decat odata ce viata a luat nastere, nu si inainte. Ranganathan atrage, de asemenea, atentia ca, desi multa lume crede contrariul, oamenii de stiinta nu au reusit sa creeze viata in laborator, ei nefacand de fapt altceva decat sa foloseasca ingineria genetica asupra unor forme de viata deja existente. Dar, chiar daca ar fi reusit sa creeze viata in laborator, subliniaza autorul articolului, acest fapt, producandu-se drept rezultat al unei planificari inteligente, tot nu ar ajuta la sustinerea teoriei potrivit careia viata a luat nastere in mod intamplator sau gratie fenomenului evolutiv. Prin urmare, desi legile naturale pot explica ordinea universala, ele nu pot explica si originea ei, astfel incat, stiinta reala sustine in final credinta intr-un Creator inteligent aflat in spatele originii vietii si a universului, conchide Babu G. Ranganathan.

Alina OLTEANU