In cadrul consultatiilor americano-azere pe probleme de securitate, ce se vor desfasura in iulie la Baku, va fi analizata posibilitatea aderarii Azerbaidjanului la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Acest lucru a fost anuntat marti de catre ambasadorul SUA in Azerbaidjan, Ann Darcy. Aceasta declaratie s-a facut auzita chiar in ajunul vizitei liderului rus Dmitri Medvedev la Baku, programata pentru data de 3 iulie, si a provocat ample polemici. Declaratia dnei Darcy, facuta in cadrul Conferintei "Integrarea Azerbaidjanului in spatiul euro-atlantic si alegerile democratice" au provocat la Baku o usoara stare de soc. "Azerbaidjanul nu se grabeste sa adere la NATO, in pofida unei cooperari reusite (dintre republica si Alianta)", a declarat ambasadorul Azerbaidjanului la NATO, Kamil Hasiev. De asemenea, Hasiev a respins posibilitatea desfasurarii unui referendum pe marginea aderarii, cum s-a procedat Georgia. "Azerbaidjan participa la peste 250 de actiuni ale NATO: acesta este una dintre cele mai inalte performante din lume si cea mai inalta din Caucazul de sud. Anual, in Azerbaidjan se desfasoara peste 50 de actiuni in cadrul cooperarii cu NATO", a declarat ambasadorul, subliniind ca, in pofida acestor performante, Baku nu si-a trasat drept obiectiv aderarea la Alianta. Cu toate acestea, declaratia ambasadorului SUA a avut o puternica rezonanta: Ann Darcy joaca cel mai activ rol in viata social-politica a Azerbaidjanului dintre toti diplomatii straini acreditati. Potrivit unui reputat jurnalist azer, care a comentat pentru cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, in conditii de anonimat, reactia provocata de aceasta declaratie, autoritatile azere constientizeaza imensul rol geopolitic al tarii lor (pe langa resursele energetice, Azerbaidjanul ofera si cea mai scurta cale spre bogatiile Asiei Centrale) si, in ultimul timp, incearca sa discute pe picior de egalitate cu Occidentul, iar declaratiile politicienilor europeni si americani oglindesc dezamagirea lor cauzata de faptul ca parghiile de influenta asupra Baku nu sunt atat de eficiente precum la inceputul anilor 2000. "Declaratia dnei Darcy este extrem de serioasa, cu toate ca este clar ca Azerbaidjanul nu va adera la NATO azi-maine: pentru aceasta trebuie solutionate destule probleme interne", a subliniat interlocutorul ziarului rus. Azerbaidjanul, a treia tara din GUAM care ar putea fi invitata sa adere la NATO Astfel, Azerbaidjanul a devenit a treia tara din blocul GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova) dupa Georgia si Ucraina, a carei aderare la NATO este dorita de reprezentanti ai Occidentului. In ceea ce priveste Republica Moldova, potrivit analistilor locali pozitia ei neutra s-ar putea schimba dupa alegerile prezidentiale din toamna. Turcia si-a exprimat deja in repetate randuri sprijinul pentru aderarea Azerbaidjanului la NATO, sprijin reiterat si in cadrul Conferintei actuale, de catre ambasadorul Turciei la Baku, Hulusi Kilic. Ambasadorul turc a subliniat ca, in pofida situatiei economice dificile, Azerbaidjanul a inregistrat progrese notabile in directia democratizarii. Referindu-se la conflictul din Nagorno-Karabah, Kilic a declarat ca Turcia se pronunta pentru o reglementare pasnica a conflictului, in cadrul integritatii teritoriale a Azerbaidjanului. In opinia lui Alexei Malasenko, profesor la Centrul Carnegie de la Moscova, "procesul de aderare a statului zer la NATO va fi mai lung decat in cazul Ucrainei si Georgiei". "Cauza - conflictul din Nagorno-Karabah. Georgia are o situatie asemanatoare, insa in conflictele abhaz si osetin Occidentul incepe sa vada in Rusia un participant si de aceea este dispus sa ia Tbilisi sub aripa sa, pe cand in cazul conflictului din Nagorno-Karabah ar fi ciudat ca Occidentul sa apere Azerbaidjanul de Armenia". Importanta geopolitica Potrivit politologului din regiunea Nagorno-Karabah, David Babaian, "statutul Azerbaidjanului de membru in NATO constituie un aspect geopolitic extrem de important". "Teritoriul Azerbaidjanului este una dintre cele mai ravnite componente de pe relatia Europa-Caucazul de Sud-Asia Centrala, cu perspectiva iesirii spre China si India. De aceea, actiunile Occidentului sunt absolut previzibile: cooperarea Aliantei cu Baku se va intensifica", a declarat Babaian, precizand ca procesul de integrare a Azerbaidjanului in NATO va viza si Nagorno-Karabah, deoarece initiind un proiect geopolitic atat de important, Occidentul va fi interesat in stabilitate in Caucazul de Sud si prin urmare in reglementarea relatiilor dintre Baku si Stepanakert. Comentand declaratia ambasadorului SUA, politologul Zardusat Ali-Zade, ex-candidat la presedintia Azerbaidjanului, a declarat ca aderarea tarii la NATO este o chestiune de perspectiva indelungata. In opinia sa, in general aderarea Azerbaidjanului la NATO nu are sens, in conditiile in care vecinii apropiati - Iran, Rusia, Georgia - nu ameninta cu un razboi, iar un alt vecin - Armenia - se bucura de protectia Occidentului. Un alt reputat politolog azer, profesorul Rasim Musabekov, si-a exprimat nedumerirea in legatura cu declaratia ambasadorului SUA. In opinia sa, aspiratia Azerbaidjanului de a deveni membru in NATO ar putea avea urmari si mai grave decat in cazul Georgiei. "In cazul Georgiei se impotriveste doar Rusia, insa in cazul Azerbaidjanului va fi vorba si de Iran. Nu trebuie sa uitam nici de razboiul inghetat cu Armenia", a declarat profesorul, exprimandu-si suspiciunile in legatura cu avantajele pe care Azerbaidjanul le-ar putea avea de pe urma aderarii la Alianta. "Se va apuca NATO sa restabileasca integritatea teritoriala (a statului azer)? Daca da, atunci aderarea ar avea sens, pentru ca in caz contrar ea ii va aduce Azerbaidjanului noi probleme", si-a exprimat convingerea Rasim Musabekov.

Madalin NECSUTU