Curtea Constitutionala (CCR) a respins, la 14 decembrie, cererea PSD de anulare a alegerilor prezidentiale. In motivarea deciziei, aceasta arata ca imprejurarile semnalate de PSD nu au fost de natura sa duca la anularea alegerilor si nu s-a demonstrat o frauda care sa modifice atribuirea mandatului, potrivit NewsIn. In plus, CCR precizeaza ca are competenta sa anuleze alegerile "in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin", situatie in care Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor. Totodata, in motivare se arata ca anularea alegerilor poate interveni numai in situatia in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda. Cu toate astea, se mentioneaza ca nu orice frauda din procesul electoral este echivalenta cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natura sa modifice atribuirea mandatului (sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin), iar cererea de anulare a alegerilor trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza. Examinand sustinerea PSD referitoare la fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile, CCR arata ca a fost infirmata de datele transmise de Biroul Electoral Central care, in urma hotararii din 11 decembrie 2009 a Plenului Curtii Constitutionale, a procedat la reexaminarea si renumararea buletinelor de vot nule, pentru a se stabili daca exista diferente intre datele consemnate in procesul -verbal si realitatea constatata. "Curtea retine ca numarul voturilor valabil exprimate identificate nu este de natura, pe de o parte, sa probeze existenta unei fraude, ci mai degraba a unor erori umane inerente unui proces de o astfel de amploare si complexitate, iar, pe de alta parte, nu este de natura sa afecteze in vreun fel atribuirea mandatului", motiveaza judecatorii Curtii. Cat despre acuzatiile de "mita electorala" si "turism electoral", Curtea constata ca nici una dintre acestea nu este de natura sa conduca la concluzia fraudarii alegerilor. "Astfel, existenta unui numar mare de alegatori care s-au prezentat la vot in strainatate sau care au votat la sectiile speciale, precum si disproportia intre procentele obtinute de cei doi candidati in strainatate, comparativ cu cele obtinute pe teritoriul national, nu sunt de natura sa determine, in sine, o astfel de concluzie", arata judecatorii CCR, precizand ca, "in esenta, aceste diferente pun in discutie optiunea politica a alegatorilor, iar nu nelegalitatea votului exprimat de acestia". Mai mult decat atat, Curtea a constatat ca probele depuse in acest sens privesc declaratiile olografe ale unor persoane care sustin ca au fost inregistrate la vot, desi nu s-au prezentat, au primit mita pentru a vota cu un anumit candidat, au fost martori la influentarea altor persoane de catre reprezentanti ai unui partid sau au fost martori la practici de tipul "turism electoral", autodenuntul Federatiei Asociatiilor Romane din Italia cu privire la influentarea votului, CD-uri si fotografii cu privire la care se sustine ca prezinta diferite fapte ce au influentat votul. Judecatorii observa, insa, ca "din inscrisurile depuse nu rezulta autoritatea in fata careia au fost facute aceste declaratii sau daca au fost inregistrate la vreo autoritate". Totodata, Curtea arata ca nu isi poate baza concluziile pe astfel de documente sau probe video, in absenta unor procese-verbale de constatare a contraventiilor, respectiv a unor hotarari de condamnare pentru savarsirea de infractiuni. In plus, dupa cum se mai arata in motivare, "Curtea nu poate proceda la examinarea datelor de identificare a persoanelor inscrise in copiile de pe listele electorale permanente, respectiv a codurilor numerice personale ale alegatorilor, aceste operatiuni fiind de competenta Ministerului Administratiei si Internelor". CCR sustine ca nu i-a fost prezentat niciun document emis de structurile competente din cadrul acestui minister, din care sa rezulte ca au fost solicitate si efectuate verificari in bazele de date aflate in administrarea sa, cu privire la coduri numerice personale sau alte date de identificare ale persoanelor inscrise in listele electorale permanente, listele suplimentare sau tabelele electorale de la nivelul sectiilor de votare speciale. Cat despre suspiciunea referitoare la existenta unor cazuri de vot multiplu, Curtea retine ca probatoriul depus nu releva un numar semnificativ de astfel de situatii, de natura sa determine o modificare a atribuirii mandatului. In urma examinarii tuturor probelor depuse de PSD, inclusiv prin compararea copiilor prezentate de autorii cererii de anulare a alegerilor cu exemplarele originale transmise de Biroul Electoral Central, s-a constatat ca exista corecturi operate in interiorul rubricilor proceselor-verbale intocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare. "Curtea constata insa ca acest fapt nu este de natura sa conduca la concluzia fraudarii alegerilor, intrucat toate procesele-verbale cuprind corecturi certificate prin semnatura si aplicarea stampilei biroului sectiei de votare, iar modificarea numarului voturilor valabil exprimate a fost operata fie in favoarea unuia dintre candidati, fie in favoarea celuilalt, neexistand indicii in sensul favorizarii vreunuia dintre acestia", sustin magistratii. "In plus, modificarea minora a numarului voturilor valabil exprimate cu privire la unul sau altul dintre candidati nu este de natura sa afecteze atribuirea mandatului", se arata in motivare. In plus, judecatorii CCR mai arata in motivare ca sustinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul sectiilor de vot, prin determinarea semnarii in alb a proceselor verbale privind consemnarea rezultatelor votarii pentru alegerea Presedintelui Romaniei nu a fost probata. Partidul Social Democrat si Partidul Conservator au depus la Curtea Constitutionala, pe 8 decembrie 2009, prin secretarul general Liviu Dragnea si, respectiv, prin presedintele Daniela Popa, o cerere de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin din 6 decembrie, pentru functia de Presedinte al Romaniei. Pe 9 decembrie au fost depuse "probele in dovedirea cererii formulate s...t privind anularea turului al doilea al alegerilor pentru Presedintele Romaniei", iar pe 10 decembrie s-au transmis "note de explicitare a probatoriului administrat in vederea sustinerii contestatiei formulate de Partidul Social Democrat si Partidul Conservator", se arata in motivarea deciziei CCR, postata pe site-ul institutiei. Motivandu-si cererea, PSD a aratat ca "votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei", sustinand ca au fost fraudate 263.170 de voturi. Probele depuse in sustinerea contestatiei compun 12 bibliorafturi ce contin copii ale unor procese verbale intocmite la sectii de votare, rapoarte juridice generale privind centralizarea principalelor nereguli/incalcari ale legii semnalate la nivelul birourilor electorale ale sectiilor de votare, "declaratii primire mita electorala pentru exercitarea votului in favoarea lui Traian Basescu, declaratii martori mita electorala, declaratie martor influentare vot in favoarea lui Traian Basescu si turism electoral, declaratii tentativa de mita electorala in favoarea lui Traian Basescu si impiedicarea exercitarii dreptului la vot, imagini foto mita electorala si turism electoral, inregistrari video turism electoral". PSD concluzioneaza ca situatiile prezentate, "raportate la diferenta minora dintre cei doi candidati la functia de Presedinte al Romaniei, sunt de natura a modifica atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei". Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei, ca neintemeiata. Curtea Constitutionala a respins, pe 14 decembrie, contestatia PSD privind rezultatul alegerilor din 6 decembrie, declarandu-l pe Traian Basescu castigator al alegerilor prezidentiale, in aceeasi zi.

Z.O.