Zinaida Grecianii ar putea fi urmatorul prim-ministru al Republicii Moldova. Presedintele Vladimir Voronin va propune spre aprobare candidatura prim-vicepremierului Zinaida Greacianii la functia de premier, vineri, 21 martie curent, in cadrul sedintei plenare a Legislativului, potrivit Basa-press. Surse din cadrul Serviciului de presa al Presedintiei au comunicat pentru BASA-press ca seful statului a inaintat candidatura noului prim-ministru reprezentantilor fractiunilor parlamentare in dupa-amiaza zilei de joi, 20 martie curent. Candidatura noului prim-ministru va fi examinata de catre Parlament, vineri, 21 martie curent. Vasile Tarlev si-a prezentat demisia in cadrul sedintei Guvernului de miercuri, 19 martie. Premierul a declarat ca demisioneaza pentru a oferi unor noi persoane posibilitatea de a atinge scopuri noi. Zinaida Grecianii s-a nascut in anul 1956 in regiunea Tomsk, Federatia Rusa, in familia unor moldoveni deportati. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, dupa care, pana in 1994 a activat in Directia financiara Briceni. La Ministerul Finantelor a lucrat incepand cu 1994, inclusiv in 2000 a fost numita viceministru, in 2001 devine prim-viceminstrul al Finantelor, iar din 2002 a fost promovata in functia de ministru al Finantelor. Prin decret prezidential la 10 octombrie 2005 Zinaida Grecianii este eliberata din funtia de ministru si numita prim-viceprim-ministru al R.Moldova Demisia lui Tarlev, acceptata Parlamentul de la Chisinau a acceptat joi demisia premierului Vasile Tarlev, la o zi dupa ce acesta si-a anuntat retragerea din functia de sef al guvernului moldovean, pe care l-a condus timp de sapte ani, fiind cel mai longeviv prim-ministru din istoria Republicii Moldova. Vasile Tarlev, numit premier in anul 2001 o data cu venirea comunistilor la putere, si-a prezentat demisia miercuri, 19 martie, in sedinta de guvern, la care a fost prezent si presedintele Vladimir Voronin. Seful statului moldovean a acceptat demisia acestuia si a intregului guvern, retragerea din functie a premierului presupunand demisia intregului cabinet de la Chisinau. Voronin ataca summitul NATO cu o noua echipa guvernamentala De-a lungul celor 7 ani in care Vasile Tarlev a fost premier al Republicii Moldova, au aparut mereu zvonuri privind demisia sa iminenta, inclusiv din cauza antipatiei pe care i-o nutrea Mark Tkaciuk, un influent consilier al presedintelui Vladimir Voronin. Totodata, exista si opinii, potrivit carora demisia lui Tarlev ar avea legatura directa cu problema transnistreana, care nu este doar o problema regionala, ci si una ce tine de extinderea Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Tocmai de aceea, punctul final in aceasta problema va fi pus dupa summitul NATO de la Bucuresti, unde sunt asteptati sa soseasca atat liderul rus Vladimir Putin, cat si cel moldovean Vladimir Voronin, insotit deja de o noua echipa. Demisia lui Tarlev, analizata in presa rusa Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta analizeaza demisia lui Tarlev prin prisma conflictului transnistrean. In opinia expertilor locali, schimbarile din cabinetului de ministri al Republicii Moldova au fost initiate de Vladimir Voronin si sunt legate in mod direct de planul sau de reglementare a conflictului transnistrean, care a primit aprobarea Moscovei, noteaza cotidianul rus. Comunistii vor putea obtine o majoritate de voturi in alegerile parlamentare de anul trecut doar daca se va inregistra un progres al puterii actuale pe frontul transnistrean. Daca Voronin va reusi sa ajunga la o intelegere cu liderul Transnistriei, Igor Smirnov, si sa reia negocierile cu Tiraspolul (negocieri inghetate de aproape doi ani), el ar putea miza pe majorarea cotei de popularitate a Partidului Comunistilor, cota care in ultimele luni se afla in cadere libera. In aceasta situatie, pentru Voronin problema reunificarii tarii s-a transformat din una de stat in una personala. Tocmai astfel se si explica vizitele sale din ce in ce mai dese la Moscova, care potrivit afirmatiilor sale s-au incheiat cu succes. Insa, pentru un nou plan este nevoie de o noua echipa, considera directorul Institutului European pentru Studii Politice de la Chisinau, Viorel Cibotaru. In opinia sa, tocmai acest argument a stat la baza demisiei lui Tarlev. Intr-un comentariu pentru Nezavisimaia Gazeta, Cibotaru declara ca leaga aceasta demisie de conceptia lui Voronin privind reglementarea transnistreana. "Cred ca in timpul intrevederii dintre Serghei Lavrov si Condoleezza Rice, si americanii au manifestat intelegere pentru initiativele presedintelui moldovean. Problema transnistreana a fost discutata in cadrul acestei intrevederi, deoarece ea nu este una strict regionala: ea mai este si o problema a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), si o problema ce tine de extinderea Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De aceea, ultimul punct in ceea ce astazi este denumit plan de reglementare va fi pus dupa summitul NATO de la Bucuresti, care va avea loc in luna aprilie. Se stie ca la acest summit va participa si Voronin, fiind asteptat sa soseasca si liderul rus Vladimir Putin. Noua echipa guvernamentala a Republicii Moldova va obtine un mandat pentru realizarea acestui plan, pentru ca nu se putea spera la un succes cu vechea echipa. In fruntea noului guvern va veni o persoana serioasa, care va continua fara cartire cursul trasat de Voronin". In opinia liderului Partidului Social Democrat (PSD)al Republicii Moldova, Dumitru Braghis, demisia lui Tarlev nu constituie o surpriza. "In pofida complimentelor care s-au facut auzite la adresa premierului, rezultatele guvernarii sale nu-i pot bucura pe concetatenii sai". "Atunci cand Tarlev a preluat functia de premier, el a caracterizat Republica Moldova drept una dintre cele mai sarace tari din Europa, iar in "spatele culiselor" o numea deja cel mai sarac stat european, cum republica a si devenit", declara Braghis pentru cotidianul rus Vremia Novostei. Spre deosebire de alte persoane care considera ca demisia lui Tarlev are un caracter strict "de imagine", Braghis nu exclude posibilitatea ca aceasta sa fi fost dictata de aspiratia conducerii comuniste de a schimba situatia in ajunul alegerilor parlamentare din 2009. Potrivit liderului PSD, sunt posibile "cele mai surprinzatoare variante, care nu figureaza pe listele de presupusi candidati la functia de premier, publicate deja in mass-media".

M.N.