La 20 de ani de la Revolutia deturnata de o lovitura de stat, in Romania inca au loc dezbateri despre securistii buni si aia rai, desi legea securitatii comuniste cerea cadrelor sa apere regimul. Cei buni au fost, sunt si vor fi cei care aparau interesele statului, iar rai, doar cei care se ocupau de supravegherea romanilor. Nici macar acestia din urma nu au patit ceva. Tortionarul Nicolae Plesita a fost inmormantat in tihna dupa ce a incasat o pensie uriasa pana in ultima zi, in timp ce, spre exemplu, Paul Goma trebuie sa-si cerseasca dreptul de a fi roman, desi cetatenia i-a fost luata abuziv. Plesita este doar unul dintre miile de asasini care au continuat sau continua sa traiasca bine-mersi intr-o tara care, vezi Doamne, a condamnat comunismul. In Parlament. Explicatia pentru demersuri ca cel al dezbaterii mai sus mentionate poate este faptul ca tot cei din fostul regim comunist sunt la conducerea Romaniei. Ei, copiii lor, rudele lor... O dezbatere care a avut loc luni pe tema spionajului si diplomatiei si la care au participat istorici si fosti ofiteri de informatii externe a reaprins un adevarat razboi de opinii pe tema diferentei intre securist si spion in timpul regimului comnist. Dezbaterea privind ''Diplomatia si mediile informative'', organizata de Fundatia Europeana ''Titulescu'', pe marginea volumului ''Agentii marturisiti. Diplomatii si spionajul. O istorie universala'', scrisa de dr. Alexandru Popescu. Astfel, istoricul Gheorghe Buzatu a apreciat, in cadrul dezbaterii, ca trebuie sa se faca o distinctie clara intre fostii securisti, care faceau politie politica in perioada comunista, si ofiterii care desfasurau activitati de spionaj.

		Florin Constantiniu (Mircea PAUN, ZIUA Foto)

In context, Gheorghe Buzatu a opinat ca distinctia intre spioni si fostii ofiteri de securitate consta in faptul ca acestia din urma desfasurau actiuni de represiune impotriva cetatenilor din propriul stat, in timp ce spionii aparau interesele statului. ''Arhivele sunt de acum deschise, arhiva SSI-ului (Servicul Special de Informatii al Romaniei, in perioada 1940-1944 - n.r.) este la dispozitia noastra, avem arhiva de care dispune CNSAS-ul (Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii - n.r.). Ele ne asteapta, colegii nostri de acolo au descoperit cazuri de spionaj extraordinare (...) Sa nu facem numaidecat o confuzie intre spion si securist, pentru ca una este sa aperi interesele statului si alta este sa fii un functionar preocupat de represiune. Nu au nici o legatura'', a spus Buzatu, citat de Agerpres. Opinia lui Buzatu a fost impartasita si de fostul ofiter de informatii externe Ioan Popa, membru al Asociatiei Fostelor Cadre Militare in Rezerva sau Retragere din Serviciul de Informatii Externe (SIE). ''Spionajul are semnificatie in raport cu un stat strain si cu un cetatean strain. Dupa 1990, prin securitate ca politie politica s-a inteles si ascultarile si supravegherea propriilor cetateni si activitatile desfasurate asupra strainilor... Sensul spionaj nu are sens real decat in raport de straini si de un alt stat. Supravegherea propriilor cetateni tine intr-adevar de politie politica si este specifica statelor totalitare'', a spus Popa. La randul sau, academicianul Florin Constantiniu a subliniat importanta serviciilor de spionaj in securitatea oricarui stat. "Eu consider ca serviciul de spionaj este onorabil ca orice alta activitate pusa in slujba statului, ca nici un stat care vrea sa-si apere interesele nu se poate dispensa de spionaj si ca singurul lucru pe care trebuie sa-l cerem spionilor este de a avea o inalta calificare profesionala'', a afirmat istoricul. Marius Oprea: Spionii Securitatii aparau regimul comunist, nu tara sau patria

		Marius Oprea (Mircea PAUN, ZIUA Foto))

Contactat de ZIUA Online pe tema concluziilor dezbaterii organizate de Fundatia Titulescu, presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR), Marius Oprea, s-a aratat revoltat de aceste concluzii. El a declarat ca sunt nenumarate cazurile documentate si dovedite facute publice de muntele de documente care se afla la CNSAS, pe care nici unul dintre istoricii Buzatu sau Constantiniu nu le-a consultat, care demonstreaza ca una dintre principalele atributii ale Directiei de Informatii Externe ''era reprimarea exilului. Sunt nenumarate dovezi care se afla in posesia CNSAS si care demonstreaza acest fapt'', a declarat Marius Oprea. Asertiunea potrivit careia nu trebuie facuta o confuzie intre spion si securist deoarece unul ar apara interesele statului iar celalalt ar practica represiunea, l-a iritat, pe buna dreptate, pe presedintele IICCR. ''Nu este adevarat. In regulamentele Securitatii nu apare nicaieri cuvantul 'patrie' sau termenul 'tara'. Peste tot, in toate regulamentele, fie ca erau securisti care actionau in interiorul Romaniei, fie ca erau securisti care actionau in exteriorul Romaniei, ei aparau interesele regimului comunist. Ei aparau regimul comunist, nu tara sau patria, prin orice mijloace, aceasta era esenta legii de organizare a Securitatii din 1948, care nu fost schimbata de-a lungul timpului", a declarat Oprea. Oprea: Dezbaterea de la Fundatia Titulescu este o incercare deschisa de reabilitare a fostei Securitati Presedintele IICCR considera dezbaterea oraganizata de Fundatia Titulescu drept o incercare deschisa de reabilitare a fostei Securitati. ''Asa ca nici nu ma mira de ce nu am fost invitat, desi mi-am dat doctoratul pe Istoria Securitatii''. ''Daca citim o carte bazata pe documente din arhivele Securitatii scrisa de regretatul Mihai Calin numita ''Culisele spionajului romanesc'', aflam acolo ce coruptie domnea in fosta DIE. Erau practic o fabrica de facut bani pentru Ceausescu, in ultimii douzeci de ani ai regimului comunist actionau ca un fel de intreprindere de comert exterior destinata sa umple cu bani conturile Securitatii, cat si conturile sotilor Ceausescu'', a explicat seful IICCR. Marius Oprea considera ca nu trebuie facute distinctii intre categorii, ci intre persoane. ''Vinovatiile si nevinovatiile trebuie cuantificate la nivelul fiecarei persoane. Atata vreme cat Serviciul de Informatii Externe (SIE) refuza pana si in momentul de fata sa dea catre CNSAS informatii privind dosarele cadrelor fostei DIE, este dovada unei continuitati atat de personal cat si de mentalitate in acest serviciu. Daca Serviciul Roman de Informatii s-a achitat cel putin relativ onorabil de sarcina de a preda arhiva fostei Securitati catre CNSAS, SIE tergiverseaza la nesfarsit acest proces invocand tot felul de motive, ca tin de siguranta nationala, ca de fapt nu ar avea....", a continuat Marius Oprea. DIE, fabrica de bani pentru Securitate si Ceausescu Marius Oprea a afirmat ca din putinele dosare date de SIE care provin de la fostul sistem de spionaj comunist se disting clar atributiile ''securistilor'' din afara tarii: ''In primul rand, trebuiau sa dezbine si sa controleze exilul si vedem rezultatul astazi. A doua atributie era spionajul industrial, iar a treia era fabricarea de bani pentru conturile lui Ceausescu. Va dau un exemplu: securisti care lucrau sub acoperire afara, deci spioni, in special sub acoperirea unor firme de comert exterior, erau cei care incasau comisioanele pe produsele exportate. Se incasau comisioane la ciment si la otel, marfurile mari, care treceau prin Crescent, dar mai era si o serie intreaga de firme si firmulete care incasau comisioane incepand de la ghetele galbene facute din piele din Argentina lucrate in lohn in Romania. Acestea erau exportate de aici de Centrala de Comert a Ministerului Industriei Usoare cu 7 dolari perechea, dar exista o firma comisionara a Securitatii care le revindea in Occident cu 8 dolari perechea. Numai din acest caz Securitatea lua Romaniei un dolar la fiecare pereche trimisa in afara de statul roman, banii mergand in conturile Securitatii a lui Ceausescu", a dezvaluit Marius Oprea pentru ZIUA. Spionajul romanesc a privatizat Arcom si a facut paguba Romaniei prin afacerea Krivoi Rog Ca dovada de continuitate si comuniune intre securisti si spioni, Marius Oprea a dat exemplul afacerii Arcom. ''Mai exista o mare intreprindere de constructie in afara Romaniei controlata de Securitate, Arcom. In centrala Arcom lucrau 170 de securisti, astia au si privatizat Arcomul prin MEBO. Printre operatiile mari facute de aceasta firma a fost construirea combinatului de la Krivoi Rog din Ucraina, unde statul roman a bagat sume imense, infernale, enorme, iar banii au disparut si statul roman nu va recupera niciodata macar o parte din acesti bani. Sunt doar cateva exemple care arata ''patriotismul si profesionismul'' domnilor care au lucrat in DIE'', a concluzionat Marius Oprea. Mugur Ciuvica: Securitatea a fost un tot unitar, un sistem, era bratul inarmat al Partidului Comunist

		Mugur Ciuvica (ZIUA Foto)

Presedintele Grupului de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica, spune ca a tot auzit aceasta teorie, a securistilor buni si rai. "Teoria acesta ca au existat securisti buni si rai am tot mai auzit-o in general de la politicenii care isi au radacina in sistemul comunist, incepand cu Ion Iliescu si terminand cu Traian Basescu, si nu de la istorici. Sunt oameni care fac acesta diferenta pentru ca ei au trait in sistemul respectiv, au avut si legaturi cu Securitatea pe diverse planuri" a declarat presedintele Grupului de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica, contactat de ZIUA Online. ''De exemplu, Ion Iliescu, pentru ca ii coordona cand era secretar de partid la Iasi, iar domnul Traian Basescu a fost colaborator al Securitatii. In general politicenii vechi spun lucrurile acestea, ca doar Securitatea interna a fost rea, iar cei care au actionat in exterior au fost buni. Este o mare greseala, pentru ca Securitatea a fost un tot unitar, un sistem, era bratul inarmat al Partidului Comunist. Din acest motiv, Securitatea nu putea sa actioneze rau in interior si bine in exterior. Ei ii spionau pe actualii nostri aliati, ii spionau pe cei la care cetatenii Romaniei se uitau cu speranta, ii spionau pe americani, pe nemti, pe englezi, pe francezi, iar acestia pentru cetatenii romani din perioada comunista reprezentau speranta, nu dusmanii nostri'', a afirmat Mugur Ciuvica. Ciuvica: Cum se pot numii spionii ''romani'' care au aranjat sa fie batuta Monica Lovinescu? Mugur Ciuvica considera ca atat spionii cat si securistii care bateau dizidenti prin beciurile Securitatii au fost la fel de vinovati pentru ca au fost parte a aceluiasi sistem. ''Sigur ca, din pacate, politicenii nostri au indus acesta diferenta artificiala intre securistul bun si securistul rau, pana la legea acesta absurda (Legea CNSAS), in care nici nu se spune ca Cutarescu a fost claborator al Securitatii, ci s-a creat un organism care sa stabileasca daca o persoana a facut politie politica sau nu, absurdul a fost dus pana la legiferare. Cum se pot numi atunci spionii care au aranjat sa fie batuta Monica Lovinescu sau care au aranjat atentatele impotriva unor reporteri de la Europa Libera? Sau de ce li se par istoricilor mentionati ca a le asculta telefoanele romanilor e rau, iar a asculta telefoanele cetatenilor francezi intr-o actiune de spionaj e bine? Este de fapt la fel de rau. Securitatea a fost un tot unitar, un sistem de represiune, care a actionat represiv si in interior si exteriorul statului roman comunist'', a conchis Mugur Ciuvica.

Ciprian STOLERU