Un grup de cineasti s-a intalnit joi cu ministrul Adrian Iorgulescu in incercarea de a contura o strategie pentru cinematografie. Cineastii au cerut acordarea de facilitati fiscale pentru activitatile de productie, distributie si difuzare de filme, considerand ca acestea sunt "esentiale" atat pentru o dezvoltare independenta a acestui sector, cat si pentru o investitie in promovarea pe plan extern a Romaniei. Altfel, avertizeaza producatorii de film, Romania se va confrunta in anii care urmeaza cu o "criza" a cinematografiei romanesti. Cineastii cer si masuri pentru stimularea productiei de film strain in Romania. Acordarea unor facilitati fiscale producatorilor straini, care opteaza pentru realizarea de filme in Romania, concomitent cu directionarea unei cote anume din cheltuielile efectuate in Romania catre productia de film romanesc, ar stimula deopotriva economia romaneasca, cat si productia de film autohtona. Mai mult, pentru sprijinirea Fondului Cinematografic, producatorul Vlad Paunescu a propus ca si operatorii de telefonie mobila sau internet sa dea un anumit procent pentru productia de film romanesc. "Orice calculator care se vinde trebuie sa contina un leu pentru cinematografie", a mai spus Paunescu. In acest sens, ministrul Iorgulescu a precizat ca s-ar putea elabora o Ordonanta de Urgenta. Textul final al strategiei urmeaza sa fie elaborat de secretarul de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, Demeter Andras, in cel mult doua saptamani. In cadrul dezbaterilor, producatorul Cristian Comeaga a sustinut ca trebuie gasita o solutie, pentru ca Romania se va confrunta in anii care urmeaza cu o "criza" a cinematografiei romanesti. "Cum costurile de productie au crescut, se va diminua volumul de film strain care se produce in Romania. Trebuie luate masuri rapid pentru a scadea costurile de productie. Mi se pare foarte important ca anume prestatii care sunt strict cinematografice, sa aiba costuri scazute de inchiriere. Ar trebui scazut cuantumul TVA aplicat unor asemenea servicii. Un alt element important sunt cursurile, o forma de pregatire a tehnicienilor", a explicat Comeaga, precizand ca o asemena initiativa se poate lua intre MCC, CNC si Ministerul Educatiei. O alta directie pentru dezvoltarea cinematografiei romanesti vizeaza, potrivit strategiei, "programele de educatie vizuala". "Educatia scolara nu include filmul sau artele vizuale printre materiile de interes general. 80% din cota de piata a difuzarii de filme in Romania e acaparata de filmele americane. Nu exista acces la filme de Cinemateca, la nivel judetean, nu exista o retea regionala de cluburi de film. Nu exista o retea de cinematografe aparte care sa prezinte un alt gen de filme decat cele comerciale", se arata in document.Totodata, cineastii precizeaza ca obiceiul vizionarii de filme in sala de cinematograf a scazut constant in Romania, numarul de spectatori scazand de la peste 20 de milioane in 1989, la mai putin de 3 milioane in 2007. Strategia prevede si "implicarea posturilor de televiziune in sprijinirea cinematografiei nationale". "Continuarea participarii Televiziunii Publice in finantarea productiilor castigatoare ale concursului CNC precum si stabilirea unor reguli de programare a filmelor in prime time la televiziuni care sa avantajeze si cresterea frecventei de mers la cinematograf", spun cineastii, facand referire la modelul francez al televiziunilor, care presupune nedifuzarea de filme in serile de miercuri si vineri. Vlad Paunescu: "Orice calculator care se vinde trebuie sa contina un leu pentru cinematografie"

		Vlad Paunescu, presedinte si director general Castel Film

In sensul sprijinului Fondului Cinematografic, producatorul Vlad Paunescu a propus ca si operatorii de telefonie mobila sau internet sa dea un anumit procent pentru productia de film romanesc. "Orice calculator care se vinde trebuie sa contina un leu pentru cinematografie", a mai spus Paunescu. In acest sens, ministrul Iorgulescu a precizat ca s-ar putea elabora o Oronananta de Urgenta. O alta directie a strategiei este crearea de "programe de specializare in meserii cinematografice", intrucat in Romania nu exista forme legale de scolarizare sau specializare pentru producatori, masinisti, manageri de sala. "Masurile anti-piraterie" sunt un alt punct amintit de cineasti. "In Romania, rata pirateriei atinge cote foarte mari pe fondul apatiei totale si a lipsei de masuri privind limitarea fenomenului si a unor programe educative care sa conduca la promovarea mesajului ca pirateria este furt", se arata in textul documentului. Strategia prevede si necesitatea alocarii de "fonduri pentru promovare si training, fonduri regionale si de dezvoltare", intrucat Romania investeste in promovarea filmului romanesc, in strainatate si pe plan national, mai putin decat majoritatea statelor est-europene. Romania risca sa devina o tara neatractiva pentru realizarea de filme straine Cineastii cer si "masuri pentru stimularea productiei de film strain in Romania". "Date fiind masurile legislative adoptate de tarile invecinate, Romania risca sa devina o tara neatractiva pentru realizarea de filme straine pe teritoriul ei. Acordarea unor facilitati fiscale producatorilor straini care opteaza pentru realizarea de filme in Romania, concomitent cu directionarea unei cote anume din cheltuielile efectuate in Romania catre productia de film romanesc, ar stimula deopotriva economia romaneasca cat si productia de film autohtona", se spune in strategie. Ultima directie din textul care va fi supus atentiei MCC este "salvarea Arhivei Nationale de Film", care functioneaza in regim de "avarie", cu un buget care nu-i permite nici o investitie majora in restaurarea si conservarea filmelor din patrimoniu, in timp ce conditiile de depozitare ale filmelor "lasa de dorit". "Nu exista sisteme de arhivare digitala, ANF nu are un program de auto-prezentare online si nu exista nicio strategie coerenta pentru restaurarea si salvarea unor importante opere ale filmului romanesc". Sondaj: 87% dintre subiectii chestionati nu au vazut niciodata un film intr-o sala de cinema Cineastii propun si "cresterea numarului de sali de cinematograf", un obiectiv minim in acest sens fiind crearea unui numar de o suta de cinematografe functionale. Ei aduc in sprijinul acestei idei faptul ca, de la peste 450 de sali de cinema existente inainte de 1989, s-a ajuns ca in prezent in Romania sa fie mai putin de 50 de cinematografe. In plus, potrivit unui sondaj CURS, realizat in 2007, 87% dintre subiectii de peste 18 ani, chestionati, nu au vazut niciun film vreodata intr-o sala de cinema. In acest sens, regizorul Tudor Giurgiu a precizat ca Romania are cel mai mare numar de locuitori arendati la un cinematograf, 200.000 de locuitori la un ecran. In Cehia sunt, potrivit lui Giurgiu, 14.500 de locuitori la un ecran, in Polonia - 41.000, in Turcia - 55.000. "Este prioritara identificarea acelor masuri legale care sa conduca la sporirea numarului de sali in care sa poata avea lor proiectie cinematografica in Romania. (...) De asemenea, sunt necesare si utile identificarea unor forme de sprijin financiar pentru imbunatatirea dotarilor tehnice existente in salile vechi, trecerea la proiectie digitala si pentru crearea unei retele de sali la nivel national care sa difuzeze cu precadere film european si de arta, precum si restructurarea Cinematecii in asa fel incat programele ei sa se extinda si in afara Bucurestiului". Transferul salilor din administrarea RADEF catre autoritatile locale Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a anuntat ca ministerul intentioneaza sa dea in administrarea autoritatilor locale, anumite sali, la solicitarea acestora, cu obligatia de a le mentine destinatia timp de zece ani, de a le face prietenoase, de a le moderniza, cu pastrarea intregului personal aferent. "Primarii care incalca aceste prevederi sunt pasibili de pedepse penale", a spus Adrian Iorgulescu, facand referire la o Ordonanta de Urgenta aprobata in urma cu circa doua saptamani de catre Guvern. Potrivit ordonantei respective, transferul se va face pana la data de 31 august 2008. Semnatarii textului strategiei au identificat zece directii principale pentru domeniul cinematografiei. Pe langa cele amintite, mai figureaza si restructurarea CNC-ului, acesta urmand sa devina principala structura care sa asigure un management eficient al cinematografiei, sa identifice problemele de fond care apar si sa propuna masurile legislative sau manageriale care sa conduca la rezolvarea lor. Textul final al strategiei va fi elaborat de secretarul de stat in MCC, Demeter Andras, in circa 10-12 zile, potrivit promisiunii facute de ministrul Iorgulescu, in cadrul dezbaterii.

Dana CONERTH