Cu doua luni inainte de caderea zidului Berlinului, premierul britanci Margaret Thatcher i-a spus presedintelui Mihail Gorbaciov ca nici Marea Britanie nici Europa de Vest nu doreau reunificarea Germaniei si a facut clar ca ea dorea ca liderul sovietic sa faca ce poate pentru a o opri, informeaza timesonline.co.uk. Intr-o intalnire extraordinar de sincera cu Gorbaciov la Moscova, in 1989, Margaret Thatcher a spus ca destabilizarea Europei de Est si dizolvarea Pactului de la Varsovia nu erau, de asemenea, in interesul Vestului. Ea a notat schimbarile uriase care se petreceau in Estul Europei, dar a insistat ca Occidentul nu va actiona pentru decomunizarea sa. Chiar si 20 de ani mai tarziu, remarcile sale vor cauza probabil rumoare. Remarcile doamnei Thatcher sunt cu atat mai explozive cu cat ea a admis ca ceea ce a spus a fost destul de diferit de comunicatele oficiale ale NATO. "Noi nu vrem o Germanie unita", a spus ea. "Aceasta ar duce la o schimbare a granitelor post-belice, si noi nu putem permite asta pentru ca o asemenea evolutie ar submina stabilitatea intregii situatii internationale si ar putea sa puna in pericol securitatea noastra", a continuat ea. Aceste viziuni ale fostului premier britanic au aparut din inregistrari oficiale ale Kremlinului luate de Pavel Stroilov. Inregistrarile detaliaza modul cum rusii au reactionat la evenimentele tumultoase din 1989 si dezvaluie incercarile disperate ale Marii Britanii si Frantei de a opri miscarile catre unificarea germana prin manevrarea Uniunii Sovietice catre o pozitie de opozitie fata de aceasta. Ele arata, de asemenea, completa stupefactie a Kremlinului in fata revoltelor din Europa de Est si a fugii a mii de est-germani catre Ungaria si Cehoslovacia. Ele arata clar ura lui Gorbaciov fata de batranii lideri comunisti est-europeni si credinta sa naiva ca daca acestia sunt inlaturati, est-europenii ar fi recunoscatori rusilor pentru promovarea perestroicii. Margaret Thatcher a stiut foarte bine ca remarcile ei ar crea rumoare daca ar fi dezvaluite. Ea era deja aproape de controversa - in special in randul suporterilor Solidaritatii din Polonia si din Occident - spunandu-i lui Gorbaciov ca este "profund impresionata" de curajul si patriotismul generalului Wojciech Jaruzelski, liderul comunist polonez. Thatcher a notat, cu aprobare, ca Gorbaciov a reactionat "calm" la rezultatele alegerilor din Polonia, in care comunistii au fost infranti pentru prima data intr-un vot deschis in Europa de Est, si la celelalte schimbari din Europa de Est. Apoi a lansat bomba. A cerut ca urmatoarele sale remarci sa nu fie inregistrate. Gorbaciov a fost de acord, dar stenogramele Kremlinului le-au inclus oricum, notand laconic: "Partea urmatoare din conversatie este reprodusa din memorie". Thatcher a vorbit despre "ingrijorarea" sa profunda fata de ceea ce se intampla in Germania de Est. A spus ca s-ar putea pregati "schimbari majore". Si asta a condus la frica sa ca totul va duce in final la reunificarea Germaniei. Thatcher l-a asigurat pe Gorbaciov ca presedintele american George Bush nu doreste, de asemenea, sa faca ceva care ar fi vazut de rusi ca o amenintare la securitatea lor. Aceeasi asigurare i-a fost mai tarziu data in persoana lui Gorbaciov la summitul sovieto-american din Malta. Margaret Thatcher nu a fost singura ingrijorata de evenimentele din Germania. La o luna dupa ce Zidul Berlinului a cazut, Jacques Attali, consilierul presonal al presedintelui francez Mitterrand, l-a intanit pe Vadim Zagladin, un consilier de rang inalt al lui Gorbaciov, in Kiev. Jacques Attali a spus ca refuzul Moscovei de a interveni in Germania de Est a "nedumerit conducerea franceza". El a mai spus ca: "Franta nu doreste in nici un caz reunificarea germana, desi realizeaza ca in final este inevitabila". In aprilie 1990, la cinci luni dupa caderea Zidului Berlinului, Attali a spus ca fantoma reunificarii cauzeaza cosmaruri printre politicienii francezi. Documentele il citeaza spunandu-i presedintelui Mitterrand ca el va "zbura pentru a trai pe Marte" daca acest lucru se intampla.

Z.O.