Moscova si Tbilisi se pregatesc in mod intensiv pentru intrevederea dintre presedintii Putin si Saakasvili. Negocierile dintre cei doi lideri au fost scoase in afara formatului summitului CSI, programat pentru 22 februarie: potrivit unei intelegeri prealabile, intrevederea dintre cei doi va avea la Kremlin, in a doua jumatate a zilei de joi. Totodata, pasii care sunt intreprinsi in ultimul timp in capitalele celor doua tari pun sub semnul intrebarii posibilitatea inregistrarii vreunor acorduri, noteaza cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Acceptand invitatia pentru summitul Comunitatii Statelor Independente (CSI), Saakasvili a declarat ca este deschis "unui dialog pe marginea intregului spectru de relatii comerciale, economice, umanitare si politice", in conditiile in care in ultimul timp Georgia "primeste semnale pozitive de la colegii rusi". O confirmare a deschiderii liderilor de la Tbilisi catre un dialog serios o constituie seria de vizite initiate la Moscova de catre delegatii georgiene, cum ar fi cea condusa de ministrul-adjunct al afacerilor externe al Georgiei sau cea din partea Ministerului Dezvoltarii Economice din aceasta tara. Bakradze: "Georgia este dispusa la anumite compromisuri"

		David Bakradze, ministrul de Externe al Georgiei

Totusi, in opinia cotidianului rus, in final aceasta "incalzire" a relatiilor ruso-georgiene s-ar putea dovedi doar o aparenta, in conditiile in care din ambele parti sunt initiati pasi ce pun sub semnul intrebarii rezultatele pozitive ale viitoarei intrevederi de la Kremlin. De exemplu, cunoscand atitudinea negativa a Moscovei fata de cursul luat de Tbilisi spre integrarea in Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), conducerea Georgiei nu a ezitat sa trimita chiar saptamana trecuta o scrisoare la Bruxelles, in care exprima deschiderea republicii de a se ralia Planului de Actiune pentru aderarea la Alianta, solicitand oficial conducerii NATO sa ia in mod operativ o decizie in acest sens. A doua zi, Ministerul de Externe al Rusiei a dat publicitatii o declaratie in care se spune ca, in pofida afirmatiilor pe care ministrul Serghei Lavrov le facuse in ianuarie la Tbilisi, in cazul recunoasterii internationale a independentei Kosovo, Moscova va fi nevoita sa aplice acest lucru "la situatia din Abhazia si Osetia de Sud". In opinia presedintelui Comisiei pentru relatii externe din cadrul parlamentului georgian, Kota Gabasvili, toti acesti pasi initiati chiar in ajunul intrevederii dintre cei doi presedinti creeaza anumite probleme in cadrul relatiilor bilaterale. "Cu toate acestea, exista sanse ca negocierile de la Kremlin sa se incheie cu un succes. Viitoarea intrevedere ar putea clarifica ce doreste, la urma urmei, Rusia de la noi", si-a exprimat increderea Kota Gabasvili. De asemenea, dupa cum a tinut sa sublinieze interlocutorul ziarului rus, "pentru Putin acestea vor fi ultimele negocieri cu liderul georgian in calitate de presedinte al Rusiei si el ar putea sa-si incheie frumos mandatul sau prezidential, sa ramana in istorie ca un om care a pus capat perioadei nefaste din relatiile ruso-georgiene". "Din partea noastra o asemenea dorinta exista", a dat asigurari oficialul georgian. Potrivit cotidianului rus Utro, Tbilisi continua sa demonstreze exclusiv bune intentii fata de Moscova. Aspiratia spre o apropiere de Rusia a fost confirmata si de ministrul de externe al Georgiei, David Bakradze. In cadrul emisiunii televizate PrimeTime, Bakradze a declarat ca Georgia este dispusa chiar la o serie de compromisuri in relatia cu Rusia, insa doar in anumite conditii. Cele trei principii pe care, in opinia ministrului georgian de externe, trebuie sa le respecte Kremlinul sunt urmatoarele: "suveranitatea Georgiei, integritatea sa teritoriala si libertatea tarii noastre de a alege". Liderii Abhaziei si Osetiei au venit sa-si negocieze viitorul la Moscova

		Serghei Bagaps, liderul abhaz

La Moscova se afla presedintii regiunilor separatiste din cadrul Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud. Serghei Bagaps si Eduard Kokoiti au sosit in capitala Rusiei special pentru a purta negocieri intensive cu liderii rusi pe marginea situatiei din Kosovo. Luni cei doi lideri separatisti au declarat ca pana la sfarsitul lui februarie parlamentele lor vor elabora o noua adresa catre comunitatea internationala si in special catre Rusia, in care vor solicita recunoasterea independentei republicilor lor, noteaza cotidianul rus Vremia Novostei. Presedintele georgian Mihail Saakasvili a catalogat imediat acest demers drept "provocare", la care "va raspunde in mod eficient". De altfel, liderii de la Suhumi (capitala Abhaziei) si Thinvali (capitala Osetiei de Sud) afirma ca au mai multe drepturi la independenta decat Kosovo. Djioev : "Independenta Kosovo reprezinta un precedent pentru toate statele nerecunoscute" Intr-un interviu acordat cotidianului rus citat, asa-zisul ministru de externe al Osetiei de Sud, Murad Djioev, explica pe ce mizeaza republicile autoproclamate. "In aspiratia noastra spre independenta noi nu ne orientam spre solutionarea problemei kosovare. �i noi, si Abhazia avem mai multe temeiuri istorice, politice si de drept sa cerem independenta. In ceea ce priveste "caracterul unic" al cazului Kosovo - acesta este un exemplu de "standarde duble" in modul de abordare al comunitatii internationale", a declarat Djioev. Totusi, in opinia reprezentantului Osetiei de Sud, independenta Kosovo reprezinta un precedent pentru toate statele nerecunoscute. "Acum noi ne-am intetit eforturile, pentru ca si statele noastre sa fie recunoscute". In discutia cu interlocutorul osetin, Vremia Novostei subliniaza ca in 1974 Osetia facea parte din Imperiul Rus si ca pana la aceasta ora nu ar exista documente care sa ateste iesirea Osetiei din imperiu, ceea ce ar insemna ca in prezent acest teritoriu ar apartine Federatiei Ruse. "Prin urmare, ce doriti sa obtineti? Independenta sau aderarea la Rusia?", intreaba cotidianul rus. Potrivit lui Djioev, Osetia de Sud si-a proclamat independenta de Georgia in 1990 si, deocamdata, ea doreste o recunoastere internationala. "Timpul va arata ce va fi mai departe. Desigur, noi suntem pentru extinderea relatiilor cu Rusia, cu tarile din Comunitatea Statelor Independente (CSI), cu toata lumea". De asemenea, intrebat daca Osetia de Sud va recunoaste Kosovo, Djioev a raspuns ca liderii osetini asteapta sa primeasca o solicitare in acest sens chiar din partea kosovarilor. Kosaciov recunoaste integritatea Georgiei Konstantin Kosaciov, presedintele Comisiei pentru relatii externe din Duma de Stat (camera inferioara a parlamentului federal rus), a exclus marti, intr-un amplu interviu acordat postului de radio "Russkaia slujba novostei"(RSN), posibilitatea ca Rusia sa recunoasca independenta republicilor autoproclamate din spatiul postsovietic, precum Abhazia sau Osetia de Sud, doua regiuni separatiste proruse de pe teritoriul Georgiei, dupa modelul Kosovo. "Din punctul de vedere al dreptului international, noi recunoastem Georgia in frontierele sale teritoriale, care includ si Abhazia si Osetia de Sud", a subliniat Kosaciov, la o zi dupa ce Duma de Stat si Consiliul Federatiei, cele doua camere ale parlamentului federal rus, au adoptat, intr-o sedinta comuna, o declaratie in privinta Kosovo, in care se mentioneaza ca este necesar ca Rusia sa-si revizuiasca atitudinea fata de conflictele inghetate din spatiul postsovietic. Rusia se teme de o eventuala criza in interiorul CSI

		Harta Comunitatii Statelor Independente (CSI)

Presedintele Comisiei pentru relatii externe din Duma de la Moscova a explicat ca recunoasterea unilaterala a independentei acestor republici autoproclamate ar putea duce la o acutizare a relatiilor dintre Rusia si unii dintre partenerii ei din CSI (Comunitatea Statelor Independente, toate fostele republici sovietice, mai putin cele trei state baltice). "Daca vom recunoaste independenta Abhaziei si Osetiei de Sud, vom provoca o criza serioasa in cadrul CSI. Sunt convins ca un numar mare de state, care au pe teritoriul lor " un Kosovo al lor", "propria lor Abhazie", se vor supara in mod serios pe Rusia", a opinat responsabilul rus, cu aluzie la Georgia, la Republica Moldova sau Azerbaidjan, trei republici ex-sovietice confruntate cu probleme de separatism. In afara de aceasta, in cazul posibilei recunoasteri a Abhaziei si Osetiei de Sud s-ar putea produce o rupere a relatiilor diplomatice dintre Rusia si Georgia. "Acesta reprezinta un factor ce nu trebuie ignorat sub nicio forma", a subliniat Kosaciov, adaugand ca "aceasta va duce inevitabil si la o tensionare acuta a relatiilor Moscovei cu NATO, UE si SUA". Scenariul demografic din Kosovo nu poate fi repetat In principiu, Rusia se pronunta impotriva "scenariului demografic" a redistribuirii teritoriilor, care a fost aplicat deja in Kosovo si care ar putea avea consecinte imprevizibile. "Pana acum omenirea a avut cunostinta de doar doua scenarii de schimbare a granitelor de stat: prin forta, adica militar, si politic, adica la intelegerea ambelor parti, ca in cazul destramarii URSS, Cehoslovaciei sau chiar fostei Iugoslavii", a explicat Kosaciov. In cazul Kosovo, a indicat acelasi responsabil, s-a dat unda verde pentru reimpartirea teritoriului "conform unui scenariu demografic care nu a mai fost aplicat pana acum, cand un grup national-etnic populeaza o parte a unei tari, iar apoi o declara drept stat". "Suntem categoric atat impotriva scenariului clasic militar, cat si impotriva scenariului demografic", a subliniat liderul parlamentar rus, adaugand ca Rusia este de acord doar cu reimpartirea teretoriala la intelegerea ambelor parti. "Cand acest principiu fundamental se incalca, se creaza un precedent periculos, pentru ca nu se stie ce alta minoritate se va inmulti numeric intr-un colt al unei tari, iar apoi se va declara stat", a avertizat acesta. Rusia, arbitru zonal Se pare ca in aceasta saptamana, Rusia vrea sa faca ordine in "sfera sa de influenta", erijandu-se in stilu-i caracteristic, in arbitru zonal pentru aplanarea tuturor diferendelor existente. Moscova doreste liniste in cadrul Comunitatii Statelor Independente, liniste care ar putea fi perturbata de tenditele separatiste ale unor asa-zise statulete care incearca sa exploateze momentul Kosovo in propriul avantaj, prin bresa creata in sistemul international si concretizata in aparitia pe harta lumii a celui mai nou stat, Kosovo. Poate cel mai sensibil punct pe agenda discutiilor dintre cei doi lideri, rus si georgian, este demersul ferm al Georgiei de a adera la NATO la summitul de la Bucuresti din aprilie, pe care Moscova incearca din rasputeri sa il opreasca. Moneda de schimb in favoarea "razgandirii" Georgiei, ar putea fi constituita chiar de nerecunoasterea independentei celor doua regiuni separatiste din nordul Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud ale caror voci se fac tot mai des auzite zilele aceastea in aceasta directie.

Madalin NECSUTU