In vreme ce vecinii bulgari tocmai i-au spus un NIET hotarat Moscovei si proiectelor energetice comune, iar Rusia tocmai se declara tematoare ca Romania ar putea accepta propunerile-i taman din loialitate pentru Uniune Europeana, presedintele o linisteste. "Romania nu va fi in afara South Stream", anunta de la Bucuresti seful statului pe "cei care se dadeau cu capul de pereti prin studiouri aratand cum ramasese Romania in afara coridoarelor energetice". Recent, vecinii nostri de la sud de Dunare au schimbat brusc macazul orientarii politice externe, inclusiv a celei energetice. In timp ce Bulgaria ia in considerare renuntarea la proiectul gazoductului South Stream, Romania isi anunta intentia de a se implica in acest proiect, cu toate ca South Stream este concurent al gazoductului Nabucco, sprijinit oficial de Romania si de UE. Luni, un nou Guvern a fost investit oficial in Bulgaria. Noul premier, Boiko Borisov, conduce un Guvern minoritar de centru-dreapta, format din patru partide care au ca principal scop ''scoaterea'' tarii din criza economica care macina adanc societatea bulgara. Si cum noii responsabili de la Sofia si-au facut calculele ca o politica externa in ''genunchi'' vizavi de Rusia nu le aducea prea multe castiguri, au considerat ca ar cam fi momentul sa schimbe ''placa'', deja uzata, a politicii externe pro-ruse a Bulgariei, cu cea a axarii pe intarirea relatiilor comerciale cu Occidentul, inclusiv cu SUA.

		Noul premier al Bulgariei, Boiko Borisov (EPA)

Iar primul lucru pe care l-a facut Guvernul, condus de Boiko Borisov, a fost sa ameninte Rusia cu suspendarea sau revizuirea totala a proiectelor energetice ruse in Bulgaria. Sub semnul intrebarii se afla construirea gazoductului South Stream, a oleoductului Burgas-Alexandroupolis si a centralei nucleare de la Belene. Amenintarile emanand de la noii responsabili bulgari legate de revizuirea sau suspendarea marilor proiecte energetice comune cu Rusia, bineinteles, nu au ramas fara ecou la Moscova. Astfel ca, joi, cotidianul rus ''Nezavisimaia Gazeta'' a ''deschis ochii'' autoritatiilor bulgare ca suspendarea proiectelor evocate, risca sa se soldeze cu pierderi de miliarde de euro pentru Bulgaria. Grecia, iepurele din ''palaria'' Moscovei Si ca semnalul sa fie corect receptionat la Sofia, ''Nezavisimaia Gazeta'' a evocat si reactia Greciei, care ar cam cadea ''victima colaterala'' a acestei schimbari de atitudine a Bulgariei. Astfel cotidianul rus scrie ca ''Grecia s-a declarat preocupata de intentia Sofiei de a revizui aceste proiecte energetice. Ministrul grec al dezvoltarii, Kostas Hatzidakis, a declarat, marti, ca proiectul gazoductului Burgas-Alexandroupolis va fi finalizat si ca noul guvern bulgar va respecta intelegerile intervenite intre Rusia, Grecia si Bulgaria. Reactia Atenei a intervenit dupa o serie de declaratii ale unor politicieni bulgari chemand la revizuirea acestor proiecte energetice strategice. <<Bulgaria nu are mijloacele de realizare a unor proiecte atat de importante cum este centrala nucleara de la Belene>>, a declarat, luni, pentru ''Financial Times'' noul ministru de Finante, Simeon Diankov. Potrivit acestuia, noul Executiv ar putea abandona si proiectul Burgas-Alexandroupolis'', dezvaluie ''Nezavisimaia Gazeta'' citat de Agerpres. Nici chiar faptul ca Rusia a promis Sofiei un credit public pentru realizarea proiectului Belene, in valoare de 3,8 miliarde de euro, cu conditia ca Guvernul bulgar sa ofere garantii, nu a avut impact asupra pozitiei Sofiei. Pentru a explica schimbarea de ton a Bulgariei, ''Nezavisimaia Gazeta'', apeleaza la opinia lui Mihail Krutihin, partener la firma de consultanta RusEnergy, care afirma ca ''Bulgaria are o pozitie foarte solida. Pe de o parte, ea merge in sensul politicii Uniunii Europene, care incearca sa distruga monopolul Gazprom. Pe de alta parte, Sofia ar putea sa obtina astfel un avantaj in negocieri, noul guvern putand cere revizuirea dispozitiilor care nu ii convin, sau chiar sa abandoneze proiectele rusesti. In schimb, Rusia ar putea teoretic sa construiasca un gazoduct care sa ocoleasca Bulgaria, trecand prin apele teritoriale ale Turciei si ajungand in Romania, sustine Krutihin. In acest caz, costul partii submarine a proiectului s-ar dubla (ajungand de la 5 miliarde de euro la 10 miliarde). In plus, nu se cunoaste inca pozitia Bucurestiului, care vrea la randul sau sa isi demonstreze loialitatea fata de Uniunea Europeana, cu atat mai mult cu cat South Stream face concurenta proiectului european Nabucco.

		Presedintele Traian Basescu (Alexandra MIHALE, ZIUA Foto)

Traian Basescu, South Stream si Nabucco In tot acest val al shimbarilor rapide, presedintele Traian Basescu a anuntat, joi, ca Romania nu va ramane in afara South Stream daca acest proiect va fi realizat vreodata, dezvaluind planul autoritatiilor romane legat de gazoductul construit de Gazprom. Seful statului a adaugat, la postul public de radio, ca atunci cand celelalte state implicate in proiectul Nabucco au semnat pentru a participa si la proiectul concurent, South Stream, "marii analisti si cunoscatori se dadeau cu capul de pereti" in studiourile televiziunilor, acuzandu-l ca a lasat Romania in afara coridoarelor energetice. "Eu pot sa le spun celor care se dadeau cu capul de pereti prin studiouri aratand cum ramasese Romania in afara coridoarelor energetice ca, daca vreodata se va face South Stream, Romania nu va fi in afara South Stream. Avem si abilitate si stiinta si interese si ce pune pe masa pentru ca South Stream sa nu fie un proiect care sa ne ocoleasca", a�afirmat presedintele. Basescu a argumentat ca participarea Romaniei si la South Stream ar fi fost "un act de inconsecventa".�"Pana la urma, pozitia noastra, pozitia americana si Bruxelles-ul au readus Nabucco in actualitate. V-as putea spune ca, la Consiliul European din iarna, Nabucco fusese scos de pe agenda prioritatilor Comisiei Europene, iar pozitia Romaniei a blocat scoaterea Nabucco de pe lista de prioritati. Mai mult decat atat, am obtinut si finantare de la Comisie pentru Nabucco", a declarat seful statului.

Ciprian STOLERU