Raportul pe Justitie ce va fi publicat miercurea viitoare de Comisia Europeana va recomanda mentinerea mecanismului de cooperare si verificare si dupa 2009, constatand prea putine progrese atat in Romania, cat si in Bulgaria, dezvaluie surse europene citate sub acoperirea anonimatului de NewsIn. Progresele Romaniei -�cum ar fi adoptarea Codului Penal si a Codului Civil - sunt prea mici pentru ca Executivul european sa ia in considerare scoaterea Bucurestiului de sub asa-numitul mecanism de cooperare si verificare (MCV), infiintat in 2007 pentru a garanta implementarea reformelor in justitie si rezultate in lupta anticoruptie. Tentativele diplomatiei romane de a obtine o strategie pentru iesirea de sub mecanismul de cooperare si verificare (MCV) anul viitor are toate sansele sa fie respinsa de catre statele membre, potrivit surselor citate. Tarile care contribuie net la bugetul UE, cum ar fi Germania, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca si Austria, nu sunt deloc�convinse ca, o data iesita de sub monitorizare, Romania va gestiona corect fondurile europene. Chiar daca oficialii europeni recunosc ca mijloacele de presiune pentru doua state membre sunt mult mai reduse decat pentru tari candidate, mecanismul este apreciat pentru ca cel putin a reusit sa impiedice agravarea situatiei in Bulgaria si Romania. De exemplu, tentativele de anul trecut ale clasei politice de a�modifica structura si leadershipul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) ar fi avut succes, daca nu exista mecanismul de verificare. Parlamentul de la Bucuresti va fi din nou criticat pentru blocarea anchetelor penale, iar judecatorii pentru ca tergiverseaza cazurile de coruptie sau aplica sentinte prea blande. Sofia va avea partea ei de critici pentru lipsa condamnarilor in ceea ce�priveste liderii crimei organizate, in special cei cu legaturi politice si acces la fonduri europene. Dar Comisia nu va recomanda sanctiuni financiare, asa cum a facut anul trecut in cazul Bulgariei, cand a decis inghetarea a circa 500 milioane de euro din fondurile de preaderare. Romaniei i-au fost de asemenea inghetate 190 milioane din fondurile agricole SAPARD, dar intre timp au fost deblocate. Nici clauza de salvgardare nu pare o optiune serioasa pentru Comisia Europeana, deoarece nerecunoasterea verdictelor romanesti si bulgare in spatiul european ar afecta mai mult firmele europene decat clasa politica din cele doua tari. Clauza de salvgardare poate fi aplicata doar pana la trei ani dupa aderare, dar mecanismul de cooperare si verificare poate fi mentinut pana cand tarile indeplinesc toate criteriile. Procesul ar putea dura inca multi ani, oficialii europeni realizand ca ce nu s-a putut face in zece ani inainte de aderare este putin probabil sa se realizeze in trei ani dupa ce tara devine membra UE.

Z.O.