Cultura corup�iei este omniprezent� in Romania, ac�iunile anticorup�ie sunt considerate ineficiente, iar discursul mediatic nu face decat s� consolideze toleran�a la corup�ie, se arat� intr-un studiu comparativ realizat sub egida Comisiei Europene in �apte ��ri membre �i candidate UE. "In ��ri precum Romania �i Bulgaria, corup�ia este perceput� ca fiind larg r�spandit� in toate palierele societ�ii �i acceptat� ca atare. Un model similar de percep�ie exist� �i in Grecia �i Turcia, dar exist� diferen�e. In timp ce in primele dou� corup�ia este perceput� ca rezultatul tranzi�iei de la comunism �i al privatiz�rilor frauduloase, in celelalte ��ri, percep�iile privind corup�ia sunt legate de modernizarea societ�ii", a spus Angelos Giannakopoulos, coordonatorul studiului "Crim� �i cultur� - relevan�a percep�iilor corup�iei pentru prevenirea criminalit�ii", realizat in Bulgaria, Romania, Turcia, Croa�ia, Grecia, Germania �i Marea Britanie, informeaza NewsIn. �i in Croa�ia, corup�ia e perceput� ca fiind larg r�spandit�, din cauza "transform�rii mecanismelor corupte din timpul r�zboiului". In Germania �i Marea Britanie studiul constat� "cre�terea gradual� a percep�iei privind corup�ia structural� in domenii precum politica �i economia". "Ansamblu mafiot" deasupra legii "Romania este un exemplu special, pentru c� in acest caz se poate vorbi de o cultur� generalizat� a corup�iei. Cet�enii consider� corup�ia ca mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de a gandi �i de a ac�iona este adanc inr�d�cinat in atitudinile morale, conceptuale �i practice ale vie�ii de zi cu zi", a spus coordonatorul studiului. Romanii au percep�ia unui fel de "ansamblu mafiot" deasupra legii, in care sunt agregate interese multiple din toate palierele societ�ii: politic�, poli�ie, magistratur�, administra�ie public�, oameni de afaceri, organiza�ii non-guvernamentale, mass-media. Percep�ii similare exist� �i in Bulgaria �i Croa�ia, a precizat Giannakopoulos. Pentru politicieni, Romania este "o �ar� corupt� f�r� oameni corup�i" Pentru politicienii romani, se arat� in raport, Romania este "o �ar� corupt� f�r� oameni corup�i", deoarece exist� prea pu�ine condamn�ri serioase pentru acte de corup�ie. Realizat in baza interviurilor cu mai multe grupuri-�int� - politicieni, magistra�i, oameni de afaceri, reprezentan�i ai societ�ii civile �i mass-media - raportul pe Romania constat� c� in toate aceste grupuri "exist� percep�ia larg r�spandit� c� sistemul judiciar, in loc s� fie o institu�ie dedicat� condamn�rii corup�iei, dimpotriv�, el este una dintre cauzele structurale ale acestui fenomen". Cum nimeni la varf nu este pedepsit, �paga �i mita au devenit "un sport na�ional" �i la nivel cotidian, existand �i sentimentul unei "corup�ii justificate", pentru a "suplimenta" salarii modeste sau pentru a "accelera" anumite proceduri birocratice, se arat� in raport. In ce prive�te discursul mediatic, studiul remarc� "efectul bulg�relui de z�pad�" - cu cat presa prezint� mai scandalos acuza�ii de corup�ie, cu atat creeaz� o toleran�� mai mare a publicului la acest fenomen, ac�iunile mediatice fiind "complet contraproductive". Miklos Marschall, directorul Transparency International pentru Europa �i Asia Central�, a f�cut compara�ia intre corup�ie �i felul cum sunt trata�i pietonii de c�tre �oferi in Kazakhstan, Ungaria �i Germania. In prima �ar�, pietonul are foarte mari �anse s� fie c�lcat de o ma�in� cand traverseaz� strada, in a doua �ansele sunt mai mici, iar in Germania este foarte sigur s� treci strada. Abuzul de putere, chiar �i puterea pe care �i-o d� volanul unei ma�ini, este mai des intalnit in societ�i nedemocratice sau de tranzi�ie decat in democra�iile cu tradi�ie, a explicat Marschall. Functionarii publici nu ofera servicii, ci abuzeaza de putere El a dat �i exemplul func�ionarilor publici din orice �ar� postcomunist�, unde nu sunt obi�nui�i s� ofere servicii, ci s� abuzeze de putere cat pot de mult pe durata mandatului lor. "Cu cat comportamentul autoritar este mai r�spandit intr-o societate, cu atat mai mult� corup�ie exist�", a conchis directorul Transparency International, notand ins� c� organiza�ia sa vede fenomenul corup�iei ca un simptom al "proastei guvern�ri" �i c� ac�iunile punitive anticorup�ie nu au �anse de reu�it� dac� nu se are in vedere �i cadrul mai larg al responsabiliz�rii diferi�ilor actori. Studiul a fost realizat intre 1 ianuarie 2006 �i 30 iunie 2009 de c�tre 35 de cercet�tori de la universit�ile din Konstanz �i Tubingen (Germania), Institutul de cercetare a calit�ii vie�ii (Romania), Centrul de strategii liberale (Bulgaria), Universitatea din Galatasaray (Turcia), Universitatea din Zagreb (Croa�ia), Universitatea Panteion (Grecia) �i Centrul pentru studii sud-est europene de la Oxford University (Marea Britanie). Proiectul a costat in total 1,094 milioane de euro din bugetul de cercetare al Comisiei Europene �i a avut ca scop o mai bun� cunoa�tere a fenomenului corup�iei in cele �apte ��ri, deoarece "corup�ia are poten�ialul de a incetini serios extinderea �i integrarea UE", se arat� in descrierea proiectului.

Z.O.