Asociatia de Comunicatii prin Cablu a atacat in contencios administrativ Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti prin care operatorii de telecomunicatii erau obligati sa coboare in subteran cablurile aeriene care le apartin. Decizia instantei, transmisa redactiei din partea conducerii municipalitatii, anuleaza, in parte, Hotararea CGMB nr. 105/2006, si anume: "prevederile referitoare la retelele si echipamentele tehnice aferente de telecomunicatii (transmisii date si imagini, internet, telefonie) din: art. 1 ("de transmisii date si imagini"), art. 4 ("inclusiv cele de telecomunicatii(...)"), art. 5 alin. 1 si art. 10 (cu referire la retele si echipamentele tehnice susmentionate)". Proiectul "Reteaua metropolitana de fibra optica a municipiului Bucuresti" prevede ca municipalitatea sa construiasca tubulatura prin care operatorii de telecomunicatii trebuie sa isi coboare in subteran mataraia de pe stalpi. Trebuie sa spunem ca Primaria Capitalei a reusit, intr-un an de zile, sa introduca deja tubulatura pe mai multe strazi din centrul orasului, astfel incat operatiunea de coborare a firelor electrice, de telefonie si de cablu de pe stalp sa fie mai usor de realizat. Municipalitatea contraataca Consiliul General al Municipiului Bucuresti a formulat o cerere de revizuire a acestei decizii, pentru care astepta termenul de judecare. Totodata, Executivul Primariei Capitalei va supune CGMB un nou proiect de hotarare care sa tina seama de decizia data de Curtea de Apel. Potrivit reprezentantilor municipalitatii, situatia actuala a operatorilor de comunicatii din municipiul Bucuresti se prezinta in felul urmator: orice operator de servicii de comunicatii electronice poate sa instaleze retele subterane pe proprietate publica, in urma obtinerii autorizatiei de construire, conform HCGMB nr. 269/2000, HCGMB nr. 86/2006, HCGMB nr. 106/2006 si a reglementarilor in vigoare. "Din pacate, peste 90% din retelele de telecomunicatii sunt "pozate" aerian, fiind fixate pe stalpii de iluminat ai societatilor Luxten si Electrica, pe stalpii RATB, prin canalizatiile unor societati (RATB, RADET, Romtelecom, Metrorex etc.), pe fatada cladirilor, prin copaci, fara acordul proprietarilor. Operatorii de retele nu platesc nicio taxa de ocupare a domeniului public, platind doar o taxa proprietarului de suport. Din informatiile pe care le detinem si verificarile pe teren, proprietarii de retele de comunicatii electronice platesc doar 1% din costul real de utilizare a "suportului". De asemenea, s-au depistat retele de telecomunicatii subterane ilegale, fara autorizatie de construire", se mentioneaza in comunicatul Primariei Capitalei. In concluzie, municipalitatea va respecta deciziile instantelor judecatoresti si va continua proiectul de realizare a retelei de fibra optica a orasului pentru a pune in limite legale activitatea operatorilor de cablu si pentru a elimina poluarea vizuala care creeaza disconfort si pericliteaza siguranta cetatenilor, se conchide in comunicat. Reteaua de fibra optica ne scapa de mataraia stalpilor Primarul general Adriean Videanu a lansat in iunie 2006 proiectul de construire a Retelei metropolitane de fibra optica a municipiului Bucuresti-NetCity, imediat dupa aprobarea de catre Consiliul General, operatiune prin care cablurile de retele aeriene existente in Capitala urma sa fie transferate in subteran. "Este un lucru important pentru aspectul urbanistic al Bucurestiului, avand in vedere ca retelele deja existente sunt 90% construite ilegal si dau o imagine dezagreabila Capitalei. Reteaua va fi extinsa pana la actualele granite ale orasului, dar va avea in vedere si extinderea Zonei Metropolitane Bucuresti", preciza atunci edilul-sef al Capitalei. Evaluarea facuta pentru aceasta lucrare, in etapa I, era de 90 milioane euro investitie, la care primaria participa doar cu domeniul public. Conform studiului de fezabilitate, proiectul ar fi trebuit demarat in februarie 2007, fiind programat sa dureze pana in 2008 la nivelul inelului central al orasului, iar reteaua metropolitana sa se finalizeze in totalitate pana in 2014. Utilizatorii vor avea acces liber la retea, fie ca sunt consumatori casnici, companii sau administratii. "NETCITY va fi realizata in parteneriat public-privat, partenerul urmand sa asigure finantarea, proiectarea, executia, administrarea si dezvoltarea proiectului. Primaria Capitalei va pune la dispozitie o infrastructura de acces. Nu va fi un monopol, ci va functiona in paralel cu celelalte retele existente in subteran. Operatorii vor putea cumpara accesul la retea sau vor putea inchiria canalizatia", a declarat primarul. Parteneriatul pe o perioada de 49 ani a atras multe firme dornice de afaceri cu primaria, caietul de sarcini fiind cumparat de 27 de firme, dintre care au ramas in cursa numai trei: SC LUXTEN SA, cu subcontractorii ALCATEL ROMANIA, ERICSON NETWORK ROMANIA, ERICSSON TEHNOLOGIES AB Suedia, Neotel, SC Constructii Cai Ferate Drumuri si Poduri SRL Ploiesti , Consortiul format din SC OMNILOGIC SRL Bucuresti si SC ARO CONSTRUCT SA Bucuresti. Licitatia pentru NetCity, reluata si contestata Primaria Capitalei a reluat de mai multe ori licitatia, amanata din cauza ofertelor care nu respectau cerintele minimale din caietul de sarcini. Doua consortii de firme - unul format din Luxten, Ericsson, Alcatel si Neotel, iar celalalt din Aro Construct, Omnilogic si Siemens - au depus ofertele la sfarsitul anului 2006, iar comisia de licitatie le-a respins in luna ianuarie. Municipalitatea Bucurestilor a obtinut, intre timp, certificatul de intregistrare a marcii pentru Netcity, fiind primul brand inregistrat al institutiei. Programate sa inceapa in primavara lui 2007, lucrarile au pornit cu intarziere, chiar si dupa ce a fost anuntat castigatorul licitatiei, la sfarsitul lunii august a aceluiasi an, din cauza ca licitatia a fost contestata. Astfel, Primaria Capitalei si UTI Systems - castigatorul licitatiei, au semnat abia in acest an contractul privind realizarea retelei de fibra optica Netcity, proiect in valoare de 202 milioane de euro. UTI s-a obligat sa incheie lucrarile in termen de 36 de luni de la semnarea contractului, respectiv cite 18 luni pentru fiecare etapa. Totodata, compania va plati anual primariei redevente de 12% din veniturile obtinute din exploatarea retelei. Reteaua va fi concesionata catre UTI Systems pentru 49 de ani, perioada in care venitul mediu anual din exploatarea Netcity se va ridica la 35,49 milioane de euro.

Magda SEVERIN