In urma cu exact 20 de ani, pe 16 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu era tot mai singur si cu o teama imensa ca in jurul lui se tese o conspiratie internationala, relateaza ProTv. Laszlo Tokes, omul de al carui nume se leaga caderea lui Ceausescu, a trecut de la amvonul bisericii la cel al Parlamentului European. Desi nu-i place sa se laude cu asta, Tokes va ramane in istorie drept omul care a aprins scanteia Revolutiei Romane. Din '89 si pana acum, Tokes a cunoscut atat impliniri spirituale, cat si politice. Este episcop si europarlamentar la Bruxelles. Chiar daca anii au trecut, Tokes nu-i va uita niciodata pe timisorenii care in urma cu 20 de ani si-au riscat viata si libertatea ca sa-l apere si sa impiedice evacuarea sa de catre regimul comunist. In decembrie '89, Laszlo Tokes devenise indezirabil pentru regimul comunist. Actele sale de indisciplina fusesera raportate lui Ceausescu inca din vara, dupa ce pastorul publicase o serie de critici in presa maghiara care infierau daramarea bisericilor. Reactia lui Ceausescu a fost ferma: Tokes trebuie sa dispara. Povestea lui Tokes a fost pe larg dezbatuta atunci de radiourile occidentale. Asa se face ca cei care ascultau Europa Libera, Vocea Americii si BBC. Aproape 100 de oameni au venit la biserica reformata sa-l apere pe cel catalogat de regim drept "agent infiltrat al serviciilor secrete maghiare". Rezistenta comunitatii reformate din seara zilei de 15 avea sa se transforme in dimineata lui 16 decembrie in inceputul Revolutiei Romane. Pe 16 dimineata, peste 1.000 de oameni se aflau deja in fata casei parohiale. Piata Sfanta Maria a fost complet blocata. Un tanar din multime, scriitorul Ion Monoran, a oprit atunci doua tramvaie, s-a urcat pe tampoane si a strigat pentru prima data: LIBERTATE, un cuvant care s-a regasit apoi pe buzele tuturor timisorenilor. Raspunsul lui Ceausescu nu a intarziat.

		(Foto .emaramures.ro)

Militienii si securistii trimisi sa restabileasca ordinea mai rau i-au indarjit pe manifestanti. Acestia au prins curaj si au fugarit fortele de ordine pana in fata Consiliului Judetean. Printre ei se afla si Radu Tinu, adjunctul sefului securitatii Timis. Imbracat in civil si scandand lozincile revolutionarilor, Tinu raporta de fapt la Bucuresti tot ce se intampla. Este vorba de fostul maior Radu Tinu, acelasi ofiter de securitate care l-a urmarit si l-a ascultat pe Tokes de la bun inceput, de cand a venit sa predice in Timisoara. In fata Consiliului Judetean au loc primele ciocniri intre revolutionari si fortele de ordine. Vestea ca in oras se dau lupte scoate si mai multi oameni in strada. Spre seara, violentele degenereaza. Manifestantii recurg la sticle incendiare si dau foc cartilor cu Ceausescu. Este vorba despre 2.000 de oameni pe care noaptea ii prinde in trei locatii fierbinti din Timisoara: casa lui Tokes, Consiliul Judetean si Piata Operei. Autoritatile intervin si fac arestari masive. Printre cei arestati se afla si Laszlo Tokes. La Bucuresti, se pune la cale planul de represiune. Ceausescu trimite in acea noapte spre Timisoara un numar insemnat de ofiteri din Securitate si Armata. Ordinul era clar: stoparea cu orice pret a protestelor de la Timisoara. Bilantul zilelor urmatoare: 110 morti, 200 de raniti si 700 de arestari. Chiar daca o face mult mai rar, Laszlo Tokes mai predica si astazi in fata celor care vor sa-l asculte. Este episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, cu sediul in Oradea. Radu Tinu, fostul adjunct al securitatii Timis, lucreaza acum la o companie multinationala de asigurari din Timisoara. Tinu nu regreta nimic din ceea ce a facut inainte de '89. Vorbeste cu respect de meseria de ofiter de contrainformatii, pe care ar face-o din nou, daca ar fi cu 40 de ani mai tanar. Considera ca implicarea sa in evenimentele din decembrie a fost minima si ca nu a facut altceva decat sa asculte de ordinele generalului Iulian Vlad, ca soldat aflat sub juramant. Regreta doar cele 717 zile petrecute in zeghe. Radu Balan, fostul primar al Timisoarei si fost prim-secretar de partid al judetului Timis, nu mai este in viata. A murit in februarie '95, dupa ce mai intai a fost arestat, judecat si apoi condamnat la 23 de ani de inchisoare, pentru reprimarea revolutiei din Timisoara.

Z.O.