Valahul Vlad Tepes, care a stat in Sighisoara, nu a fost nici vampir, nici creatura supranaturala. Blazonul familiei sale avea imaginea unui dragon pe ea, de aici pare sa fi pornit si porecla sinistra a acestuia, titreaza, vineri, Pravda. Totusi, povestile despre cruzimea lui sunt adevarate. Mai mult, titulatura de Tepes era, de fapt, tot o porecla, provenita de la placerea acestuia de a trage oamenii in teapa. Se pare ca Tepes a batut in cuie palariile ambasadorilor francezi deoarece au refuzat sa le indeparteze in fata lui. De asemenea, el si-a tras in teapa un servitor, pentru ca acesta nu suporta mirosul de cadavre. Odata, Tepes a adunat toti cersetorii din zona Sighisoarei, pentru un dineu si apoi, le-a dat foc. Astfel, el a crezut ca rezolva doua probleme in acelasi timp: scapa tara de cersetori si ii salveaza de maladii si suferinte. Mai mult, Dracula a odonat decapitarea unei femei pentru ca aceasta refuza sa peticeasca hainele sotului ei. De asemenea, domnitorul a cerut tragerea in teapa a 10.000 de oameni o data, mai exact intreaga populatie a unui oras, deoarece locuitorii nu mai aveau doua monezi din argint pentru taxa. "Asta ii va face pe altii sa-mi dea toti banii", ar fi spus Tepes. La ordinul lui, casele oamenilor erau incendiate, iar cadavrele lor deveneau mancare pentru crabii dintr-un iaz. Cei care nu ii recunosteau puterea erau obligati sa stea la masa langa corpuri fara cap. In judetul Brasov, Dracula a primit cadou de ziua sa... un castel: Bran-ul. Deoarece nu i-a placut, el a ordonat ca vasalul sa fie omorat. In 1474, jurnalistii rusi scriu ca Dracula a fost asasinat de oameni, la poalele muntelui Moldoveanu. Contele nu a fost doar ucis, ci si dezmembrat. Capul i-a fost taiat, a fost acoperit cu miere si trimis in Istanbul, unui sultan turc. Corpul i-a fost inhumat in cavoul familiei din Brasov, care este vizitat de 25 de milioane de oameni pe an. Mai mult, jurnalistii "Pravda" scriu ca in urma cu sute de ani expertii medicali au ajuns la concluzia ca Dracula suferea de o forma rara de schizofrenie si de porfirie (boala ereditara cauzata de o tulburare a sintezei hemoglobinei si caracterizata prin acumularea in tesuturi a unor substante intermediare ale acestei sinteze, porfirinele - n.r). Printre simptomele acestei boli se numara fobia la soare, pilozitate excesiva si ascutirea dintilor. Totusi, cea mai importanta dintre ele era nevoia constanta de sange, care de altfel explica si legenda de vampir, mai precizeaza sursa citata.

Z.O.