Centrul European de Studii Covasna - Harghita a formulat un document in zece puncte pe care il va trimite Administratiei Prezidentiale, Guvernului, parlamentarilor si europarlamentarilor romani, in care propune, printre altele, "reromanizarea" romanilor maghiarizati din Harghita, Covasna si Mures, transmite miercuri NewsIn. Documentul, semnat de directorul Centrului si vicepresedinte al Forumului Romanilor din Harghita si Covasna, dr. Ioan Lacatusu,�arata ca orice forma de autonomie teritoriala pe criterii etnice va conduce inevitabil la discriminarea si marginalizarea romanilor din judetele Covasna, Harghita si, partial, Mures, si propune reprezentantilor societatii civile, mediului academic si fortelor politice romanesti sa reactualizeze si implementeze proiectul interbelic de "readucere la matca", respectiv de "reromanizare", a romanilor maghiarizati din cele�trei judete, dupa modelul folosit de Ungaria si liderii maghiari din Romania pentru "salvarea de la asimilare a ceangailor" din Moldova, noteaza NewsIn. De asemenea, in acelasi document se solicita o descentralizare dupa reguli precise. "Avand in vedere fizionomia etnica a judetelor Covasna, Harghita si partial Mures, precum si existenta unor partide constituite pe criterii etnice, solicitam autoritatilor abilitate ca descentralizarea sa se realizeze dupa reguli precise, deoarece altfel acest proces, necesar si benefic pentru intreaga tara, va conduce inevitabil la autonomia teritoriala in aceste judete", a spus Lacatusu. Directorul Centrului de Studii face referire si la folosirea "obsesiva" de catre liderii maghiari a termenului de "Pamant secuiesc", desi, spune Lacatusu, din datele privind structura etnica si confesionala a populatiei din cele�trei judete rezulta ca zona este un creuzet in care mai multe etnii au fost asimilate de catre cea maghiara. "Daca liderii maghiari nu agreeaza sintagma "asa-zisul tinut Secuiesc", propunem reactualizarea formulei folosita in perioada interbelica de "tinuturi secuizate", concept bazat pe faptul ca o buna parte din populatia actuala de etnie maghiara a celor�trei judete provine, in principal, din romani maghiarizati", mai spune Lacatusu. Sursa citata arata ca, din datele recensamantului din anul 2002, reiese ca 36% din totalul populatiei celor trei judete este de nationalitate romana, 4% roma, in timp ce etnia maghiara se regaseste in proportie de 59,18%, iar secui s-au declarat numai 285. De asemenea, Lacatusu face o situatie a localitatilor din Covasna si Harghita luand in considerare numarul populatiei de nationalitate romana sau maghiara si spune ca cei aproape 100.000 de romani din cele doua judete au nevoie de un cadru legislativ, institutional si logistic care sa le asigure prezervarea si afirmarea identitatii nationale, si nu concetatenii maghiari, care dispun de toate conditiile pentru prezervarea si afirmarea identitatii specifice. Potrivit acestuia, membrii familiilor etnic-mixte - peste 10.000 in cele trei judete - sunt direct afectati de consecintele separatismului pe criterii etnice, iar o alta categorie insemnata de cetateni care, in mod obiectiv, nu poate accepta separatismul etnic, o reprezinta persoanele cu dubla ascendenta identitara - peste 14.000 de cetateni potrivit recensamantului din 2002. Vorbind despre reliefarea "puritatii etnice a tinutului Secuiesc", Ioan Lacatusu spune ca din dezbaterile publice lipsesc informatiile reale referitoare la comunitatile de rromi din cele doua judete, in conditiile in care studiile efectuate pe aceasta tema arata ca in unele asezari din zona rromii reprezinta o pondere insemnata, intre 20 si 50%, din populatia totala a unor localitati. Documentarul conceput de Centrul de Studii Covasna Harghita a fost prezentat, marti seara, in cadrul unei intalniri a Forumului Civic al Romanilor din Covasna si Harghita si a Simpozionului prilejuit de implinirea a 65 de ani de la eliberarea orasului Sfantu-Gheorghe. Materialul va fi tradus si in limba engleza pentru a putea fi folosit ca baza de date pentru orice persoana interesata si va fi transmis administratiei prezidentiale, guvernantilor, parlamentarilor si europarlamentarilor romani.

Z.O.