O vizit� f�cut� in capitala Romaniei, la dou�zeci de ani de la c�derea regimului comunist al lui Nicolae Ceau�escu, las� un gust amar, sus�ine jurnalista Tessa Dunlop, martor a evenimentelor Revolu�iei din 1989, intr-un reportaj publicat in The Independent, informeaz� NewsIn. Potrivit lui Dunlop, mo�tenirea l�sat� de Ceau�escu, acest personaj cu idei megalomane �i complet lipsit de sim� artistic, este mult mai adanc� decat urmele vizibile ale uniformiz�rii urbane prin asfalt, cl�diri monolitice din beton �i marmur�. "Cartoful tras in �eap�" sau "M�slina pe b�" O urm� vizibil�, kitsch, se inal�� chiar in centrul Bucure�tiului, spre aducere-aminte, se arat� in reportaj. Bucure�tenii se refer� la monumentul care aminte�te de eroii revolu�iei din decembrie 1989 numindu-l "Impaled Potato"/(Cartoful tras in �eap�) sau "Olive on a Stick"/(M�slina pe b�). Autorul a dedicat acest ansamblu celor care au strigat in iarna acelui an "Jos Ceau�escu!", in spa�iul numit acum Pia�a Revolu�iei. Ora�ul incepe s� se dezvolte, dar progresul general nu include �i deschiderea in materie de bun-gust. Un trec�tor, intrebat ce crede despre aceast� apari�ie nou� a spus, non�alant, c� "to�i parizienii au considerat turnul Eiffel urat, imediat ce a fost ridicat", de parc� ora�ul mutilat nu �i-ar fi pierdut niciodat� ambi�iile de "mic Paris", relateaz� jurnalista. Aproape de monumentul din marmur� �i metal se afl� fostul sediu al Comitetului Central al PCR, cl�direa de pe care Ceau�escu a fugit cu un elicopter dup� ultimul s�u discurs din decembrie 1989, atunci cand a fost huiduit de mul�imea adunat� acolo. Mandria sa l-a dus spre un sfar�it nea�teptat; el �i so�ia sa au fost impu�ca�i, dup� un proces sumar care a avut loc pe 22 decembrie. Mormintele s�r�c�cioase ale celor doi dictatori se afl� in cimitirul civil Ghencea. O t�bli�� pe care scrie I-35 arat� unde este ingropat Nicolae Ceau�escu, iar alta, cu insemnele H-25, locul de veci al Elenei Ceau�escu. Cei doi nu au fost nici m�car ingropa�i unul lang� altul. C�l�toria jurnalistei spre centrul capitalei continu�. La cateva minute de mers cu ma�ina de fostul sediu al Comitetului Central se afl� Pia�a Unirii, ale c�rei blocuri din beton sunt acum acoperite cu panouri publicitare imense, cu reclame la Coca-Cola �i diverse sortimente de bere. Ceau�escu a ordonat demolarea unor importante p�r�i ale Capitalei, in total cca. 7.000 de case �i 26 de biserici. Nu departe de imensa zon� comercial� se intinde Bulevardul Unirii, numit, pe vremea sa, Victoria Socialismului, o arter� care inten�iona s� concureze, ca dimensiuni, cu Champs Elysees �i care conduce spre sediul actualului Palat al Parlamentului. Palatul Parlamentului: cl�dire uria��, lipsit� de gust Cl�direa, uria��, lipsit� de gust, gandit� ini�ial ca un cartier general simbolic al cuplului Ceau�escu, a devenit una dintre cele mai importante atrac�ii turistice ale capitalei Romaniei. Construit� la scal� faraonic�, ea m�soar� 270 m in lungime �i are 1.100 camere placate cu marmur� alb� romaneasc�, impodobite cu 4.500 candelabre din cristal. In Bucure�ti, dictatorul avea �i o locuin�� particular�, situat� intr-o vil� de pe bulevardul Prim�verii, la est de parcul Her�str�u. In gr�dina casei st� de paz� un gardian inarmat. Aici au loc �i acum discu�ii guvernamentale, dup� p�rerea unui alt soldat inarmat, de serviciu la o ambasad� din apropiere. "Astea-s pove�ti!", e de p�rere un trec�tor, intrebat despre rostul acelei locuin�e. "Cl�direa e p�zit� pentru c� are robine�i de aur, de pe vremea lui Ceau�escu". Tessa Dunlop, jurnalist free lancer, a participat la evenimentele din decembrie 1989 �i a revenit, apoi, in Romania, raportand despre ceea ce ea nume�te aici "cea mai sangeroas� revolu�ie din Europa de Est". Tessa Dunlop este c�s�torit� cu un roman, dar locuie�te in Marea Britanie. Ea este istoric �i prezentator de televiziune, dar �i crainic radio. A prezentat emisiuni de istorie pe BBC2, BBC1 London, Discovery din Europa/Marea Britanie, Channel 4, UKTV History �i pe canalul American History. Urmeaz� cursuri de master in "Cultur� �i Imperialism" �i scrie o carte autobiografic� dedicat� perioadei petrecute in Romania la pu�in� vreme dup� Revolu�ia din decembrie 1989, interval care i-a influen�at decisiv via�a personal�. Articolele ei au ap�rut intr-un mare num�r de publica�ii prestigioase incluzand the Guardian, The Mail on Sunday �i the Herald.

ZIUA Online