Ini�iativa dumneavoastr�, din luna februarie 2009, de inregistrare a zamolxianismului ca religie, a suscitat interesul publicului larg romanesc. Interviul, pe care ni l-a�i oferit apoi, trateaz� doar tangen�ial sincretismul dintre ideile cre�tinismului ortodox �i ale zamolxianismului zilelor noastre, ceea ce dumneavoastr� defini�i a fi religia popular� a romanilor. Aceast� "alian�� spiritual�" formeaz� specificitatea cre�tinismului ortodox romanesc. Isca�i multe intreb�ri doritoare s� clarifice pozi�ia pe care o sus�ine�i. V� reamintesc una dintre cele prezente in interviul din martie 2009: "Ce se va intampla cu sincretismul cre�tinism ortodox-zamolxianism, despre care a�i men�ionat in proiectul lans�rii inregistr�rii legale a zamolxianismului in Romania �i Republica Moldova?" Dori�i s� continua�i r�spunsul? In primul rand a� dori s� clarific ce se in�elege prin sincretism religios: o reuniune for�at� de religii in care sunt puse impreun� elemente eterogene ca provenien��. Aceast� coexisten�� sub acela�i acoper�mant creeaz� tensiuni atunci cand ideile aduse in comun sunt acut contradictorii. In cazul nostru, cazul cre�tinismului ortodox romanesc, scindarea este intre gruparea conservatoare �i cea progresist�, in conturarea sensului direc�iei ei evolutive. Prima dore�te o apropiere cat mai mare de filonul original al ideilor exprimate in Biblie, in schimb gruparea progresist� ar dori ca sincretismul cu religia popular� romaneasc� s� fie cat mai profund. Acest fapt se reflect� mai cu seam� in randul clerului, care prin atitudinea lor desigur c� influen�eaz� psihologia maselor. Sunt preo�i care inclin� cu ardoare c�tre frumuse�ea etosului romanesc, al�ii in schimb se �in strans de sacrificiul lui Iisus pe cruce. Pentru mase, rela�ia om-natur�, in religia popular� a romanilor, este mult mai atractiv� in compara�ie cu triste�ea suferin�ei lui Iisus Hristos, Dumnezeu pe cruce, dac� se poate spune c� Dumnezeu poate suferi cumva in lumea pe care a creat-o. Tocmai aceast� tendin�� c�tre elementul natural face ca ponderea influen�ei religiei populare a romanilor in sincretismul amintit s� creasc� in timp. Deci insu�i clerul este imp�r�it, de�i in prezent nu se face o departajare net� intre cei care sus�in o grupare sau alta. Ce inseamn� aceasta? Logica ne indeamn� s� imp�r�im preo�ii actuali, din sanul bisericii, in cre�tin-ortodoc�i �i zamolxieni. Un preot care inclin� mai mult c�tre latura progresist� poate in esen�� s� fie numit zamolxian. El a fost ordinat preot in contextul spiritual al cre�tinismului ortodox romanesc, care a�a cum am spus reprezint� atat cre�tinismul ortodox cat �i zamolxianismul contemporan. Cu alte cuvinte preo�ii zamolxieni, cei care in vechime erau numi�i preo�i decenei, sunt printre noi, ACUM �I AICI. Intocmai. Deocamdat� ei nu pot ie�i la suprafa�� deoarece nu exist� un cod de legi al neo-zamolxianismului pe care s�-�i bazeze crezul inimii. Preo�ii cre�tini ortodoc�i ai romanilor activeaz� in prezent doar din perspectiva Bibliei. De ce aceasta? Explica�ia impune cunoa�terea unor momente din istoria religiilor pe teritoriile locuite ast�zi de romani. Preponderen�a r�spandirii Bibliei trebuie v�zut� in contextul istoric in care a evoluat sincretismul despre care vorbim. Trebuie amintit c� zamolxianismul, atunci cand romanii au cucerit parte din Dacia, exista ca religie popular�, care cel mai probabil avea doar o form� rudimentar� de codificare scris� a legilor religioase, de�i ca practici era evoluat�. Ast�zi tot ce �tim, sub form� scris� despre religia geto-dacilor, este prin intermediul istoricilor altor popoare �i in limbi diferite de cea geto-dac� r�mas� in linii mari o necunoscut�. Prin urmare, odat� cu p�trunderea romanilor in Dacia au venit �i practicile lor religioase legate de zeii care nu erau in disonan�� cu cei ai geto-dacilor, in compara�ie cu ceea ce a urmat, adic� r�spandirea cre�tinismului in imperiul roman. P�truns in Dacia roman�, cre�tinismul a g�sit acolo un amalgam religios. Cuvantul care define�te ast�zi la romani numele zeului suprem Dumnezeu provine din acea vreme din latin�, domine deus. Inseamn�: St�pane zeu. Din momentul in care cre�tinismul a intrat in sincretism cu crezurile religioase din Dacia roman�, Biblia a avut avantajul net prin existen�a elaborat�, scris�, a codului de legi cre�tin, astfel c� treptat a devenit dominant�. De aceea am afirmat anterior c� preo�ii cre�tini ortodoc�i ai romanilor activeaz� in prezent doar din perspectiva Bibliei de�i ei sunt atat preo�i cre�tini cat �i zamolxieni. Afirma�iile dumneavoastr� vor fi o mare surpriz� pentru credincio�ii ortodoc�i romani. V� rog s� dezvolta�i mai amplu cele spuse anterior. Am men�ionat faptul c� preo�ii decenei sunt actualmente parte din clerul ortodox al romanilor. Ei particip� la s�rb�torile populare, sunt indr�gosti�i de munte, intre�in etosul zamolxian chiar dac� nu il denumesc astfel. Pe�tera lui Zamolxe, de pild�, se afl� pe lang� M�n�stirea Polovraci. Al�i preo�i cutreier� mun�ii atra�i de spiritele acelor locuri mai degrab� decat de crucea suferin�ei lui Iisus. Ei bine, ace�ti preo�i sunt filonul uman spiritual din care se va desprinde un cler independent, al credincio�ilor zamolxieni. In timp, departajarea, despre care am men�ionat mai sus, va deveni din ce in ce mai net�, astfel c� apari�ia preo�imii decenee este un proces natural. In viitor unii preo�ii ortodoc�i pur �i simplu se vor desprinde din clerul cre�tinismului ortodox romanesc �i vor servi ca preo�i decenei. Odat� cu crearea unui cler neozamolxian incipient, vor fi ordina�i �i al�ii, dup� reguli specifice. In cler vor fi �i femei, astfel va inceta discriminarea spiritual�, care este ast�zi un subiect de controverse acerbe in toat� lumea cre�tin�. Neozamolxianismul va avea preo�i decenei �i preotese decenee. Se va inl�tura astfel patriarhatul religios, b�rbatul cat �i femeia avand drepturi sacerdotale egale. V� rog s� defini�i neozamolxianismul Noul crez este o religie modern� care are trei componente, cu ponderi diferite. Prima este reprezentat� de religia popular� a romanilor, ceea ce eu numesc zamolxianism contemporan. A doua este format� din informa�iile istorice referitoare la religia zamolxian�, practicat� de geto-daci. Iar a treia component� este cea filosofic�, fiind o interpretare a ideilor religioase compatibile cu timpurile in care tr�im. Inten�ionez ca din aceste componente s� creez un cod de legi al neo-zamolxianismului care s� reflecte atat aspectul ra�ional al unei religii cat �i cel mistic, misterios. Noul crez elimin� sacrificiul sub orice form�, diavolul, p�catul originar al omului, vina ve�nic� a femeii, glorificarea durerii cu scopul mantuirii. Inlocuie�te frica de Dumnezeu cu dragostea de Dumnezeu. Nu se va acorda nici o importan�� ideilor aberante de facere a lumii in �apte zile, virginitate dup� na�tere, etc. Cu alte cuvinte neozamolxianismul va servi omul mileniului trei. Va ie�i din primitivismul exprim�rilor f�r� sens precum este cea c� via�a pe p�mant trebuie s� fie o suferin��, ca in felul acesta s� ne preg�tim o fericire ve�nic� pe lumea cealalt�. Neozamolxianismul este foarte diferit de esen�a spiritualit�ii cre�tine originare care este cre�tinismul iudaic. Tocmai de aceea spun c� sincretismul religiilor inglobate in cre�tinismul ortodox, la romani, nu poate rezista in timp, cele dou� componente ale sale sunt prea discrepante, �i treptat se vor desp�r�i. Desprinderea zamolxianismului din biserica cre�tin� ortodox� romaneasc� va duce la o alt� scindare in cre�tinism. Poate oare fi justificat�? In cazul nostru nu avem de-a face cu o alt� ruptur� in biserica cre�tin� pentru a crea o alt� biseric� al�turi de puzderia de grup�ri cre�tine. In situa�ia de fa�� este vorba de departajarea unei grup�ri care sus�ine idei spirituale proprii �i diferite de ce inseamn� cre�tinismul ortodox la origini. Neozamolxianismul, bazat mai ales pe religia popular� romaneasc�, va avea cu totul o alt� chintesen�� de idei religioase. Vorbim aici despre o separare religioas� net�. Cum a�i imp�r�i ponderile cre�tinism ortodox - zamolxianism in biserica cre�tin� ortodox� romaneasc�? O astfel de evaluare nu este u�oar�. Dar putem compara ortodoxismul romanilor cu cel al altor popoare ortodoxe. Extr�gand ceea ce reprezint� cre�tinismul ortodox la origini din ortodoxismul romanilor, constat�m c� in pondere mare romanii practic� intr-un mod propriu ortodoxismul. Considerand de pild� cat timp romanul acord� intr-un an pentru practicile legate de Hristos �i cat pentru cele care reflect� religia popular�, a� inclina s� spun c� ponderea este de 50% pentru fiecare. Romanii au s�rb�tori populare dese. De�i ele pot avea un alt inveli�, ca de pild� in forma vener�rii unui sfant, miezul lor este cel geto-dacic. Se �tie de pild� c�, peste zeii �i eroii considera�i p�gani, cre�tinismul a suprapus sfin�ii �i martirii. Evaluarea mea este subiectiv�, deoarece sincretismul despre care vorbim s-a produs pe un spa�iu temporal larg �i continu� chiar �i ast�zi. S� presupunem c� ne afl�m la mijloc, 50% - 50%, cu procentajul ponderii celor dou� componente, in sincretismul analizat. Ce crede�i, putem spune c� zamolxianismul a asimilat cre�tinismul sau invers? Nici una nici alta. Sincretismul religios nu reprezint� un proces de asimilare, ci unul in care ideile sunt puse una lang� alta, coexist� independent, de�i apar ca f�cand parte din aceea�i conceptualizare. Sincretismul, a�a cum a�i afirmat, este o reunire for�at� de idei religioase. S� presupunem c� in viitor va avea loc desprinderea zamolxianismului popular al romanilor, din cre�tinismul ortodox romanesc, �i func�ionarea lui ca neozamolxianism. Ce se va intampla cu cre�tinismul ortodox romanesc? Un timp (este greu de estimat cat va dura aceasta), cre�tinismul ortodox romanesc va continua s� func�ioneze in forma in care este, adic� in sincretism cu religia popular� a romanilor. Dar faptul c� zamolxianismul contemporan va reu�i s� ias� la suprafa�� ca religie, constituindu-se ca neozamolxianism, va elimina patronajul cre�tinismului asupra datinilor, obiceiurilor �i s�rb�torilor populare. Desigur c� va exista opozi�ie, dar cre�tinii ortodoc�i romani vor fi in m�sur� s� aleag� religia care ii serve�te mai bine. Repet ceea ce am afirmat �i in interviul anterior, din martie 2009, c� religia serve�te omul, nu omul serve�te religia. La acel timp, candva in viitor, va exista un cler zamolxian care va implini func�ii specifice, satisf�cand astfel nevoile spirituale ale romanilor. Trebuie spus cu claritate c� neo-zamolxianismul nu va fi angrenat intr-o lupt� cu cre�tinismul ortodox romanesc, care este de fapt o religie sor�, in sensul c� deja con�ine parte din neozamolxianism, prin aportul religiei populare a romanilor prezent in cre�tinismul ortodox romanesc. Treptat se va face trecerea popula�iei la neo-zamolxianism. Cu alte cuvinte se va produce procesul invers celui intamplat la p�trunderea cre�tinismului in Dacia, atunci cand credin�ele locale au fost luate sub aripa protectoare a cre�tinismului, care ap�rea superior deoarece avea Biblia scris�, ca baz� religioas�. Codul neozamolxianismului umple golul care persist� de veacuri. Nu crede�i c� se poate ajunge la o sintez� in cre�tinismul romanilor �i astfel s� se dep�easc� sincretismul in cauz�? Uneori in istorie a fost posibil ca un sincretism religios s� se transforme in sintez�. Dar in situa�ia noastr� lucrurile sunt mult prea divergente. Ast�zi mai mult ca oricand in istoria cre�tinismului romanilor se observ� discrepan�a intre cele dou� curente puse sub un singur acoperi�. Romanii pur �i simplu se trezesc la o nou� realitate a vie�ii. Se intreab� de ce oare trebuie s� suferim dac� suntem religio�i? De ce s� ducem crucea suferin�ei? Mul�i ies din cadrul spiritual local interesandu-se de alte religii sau practici cu caracter religios, precum sunt: Zen, medita�ie, Yoga, arte mar�iale, bahaism, etc. Toate acestea ne spun ceva. Este vorba despre triste�ea in care ii proiecteaz� cre�tinismul pe oameni. �i au dreptate. Citesc in Lumea Credin�ei din martie 2008 la pagina 38: Ce trist mi-e rodul Doamne, cand via�a mi se �ine/ cu prea mult ras �i cantec, iar lacrimi prea pu�ine./ Tu plans avut-ai, Doamne, adesea-n via�a toat�,/ cantare prea arare, iar rasul niciodat�... (un intemni�at al Domnului). Un astfel de crez il proiecteaz� pe om in temni�� de unde contempl� rela�ia cu Domnul Hristos care nu rade niciodat�. Ce via�� religioas� poate fi aceasta dac� suntem condamna�i s�-l c�ut�m pe Dumnezeu in lacrimi din temni��? Pe cand religia popular� a romanilor este vesel�. S�rb�torile populare sunt sufletul ei. Natura este partenerul simbiotic existen�ial. Nu degeaba se spune: Codrul frate cu romanul. O astfel de discrepan�� nu se poate concilia, temni�a din care s� privim la Dumnezeu nu poate face cas� bun� cu codrul frate cu romanul. Lucrurile sunt cat se poate de clare. Ce se poate spune despre viabilitatea altor forme de cre�tinism ortodox la alte popoare? Formele cre�tinismului ortodox, precum sunt practicate la greci, la ru�i, la ucrainieni, la ortodoc�ii de pretutindeni, se vor men�ine cat vor dori acele popoare s� le sus�in�. Eu, in tot ce intreprind referitor la neozamolxianism, o fac doar in rela�ie cu poporul roman, care iese net din sfera obi�nuit� a cre�tinismului ortodox prin existen�a sincretismului despre care am vorbit. Noi romanii avem marele avantaj, fa�� de al�i ortodoc�i cre�tini, c� ne men�inem inc� viguroas� religia str�mo�ilor intr-o form� contemporan�, pe cand la alte popoare, majoritar cre�tin-ortodoxe, acest fapt nu este prezent. Au existat �i mai exist� oare astfel de precedente de reinnoire religioas� a unui popor? Avem exemple in istorie. Iudaismul de pild�. Atunci cand evreii s-au intors acas� din captivitatea babilonian� au revenit la filonul ancestral al credin�ei lor, de�i unele influen�e noi au fost adoptate ca urmare a timpului petrecut in afara p�mantului lor, cei 70 de ani. Acest fapt s-a repetat iar�i de curand, desigur cu specificitatea epocii moderne, odat� cu revenirea poporului evreu la p�mantul lor �i constituirea statului Israel. Pe acelea�i coordonate de idei, exist� actualmente printre romani chemarea ca Romania s� se numeasc� Dacia. Ce crede�i despre aceasta? Este foarte posibil ca in viitor acest fapt s� se implineasc�. Sufletul unui popor trebuie c�utat in "talpa ��rii" nu la varfurile sociale. �i "talpa ��rii" este la sate. Acolo ne definim cel mai bine ca popor �i spiritualitate. Numele Dacia, ca �ar� in viitor, va putea fi adoptat a�a cum s-a intamplat �i in cazul Israelului, o �ar� care nu a existat inainte de 1949, decat in timpurile foarte vechi. P�mantul pe care se afl� acum Israelul se numea anterior Palestina, dar la intoarcerea poporului evreu la matc� s-a numit iar�i Israel. Tot a�a �i cu schimbarea numelui din Romania in Dacia, cu revenirea la numele ��rii din vechime. Astfel de schimb�ri sunt destule. Ca exemple avem, Ceylonul devenit Sri Lanka, Burma-Miyanmar, India-Bharat, Rodezia-Zimbabwe, etc. Ce v� face s� crede�i c� neozamolxianismul are viitor, c� va cuprinde sufletul romanilor? Mai cu seam� cuvintele p�rintelui Arsenie Boca: Va lua �ara foc din Prislop! Aparent s-ar crede c� este vorba de o rena�tere na�ional� sub stindardul crucii, cel al cre�tinismului ortodox. Dar afirma�ia sa are o semnifica�ie pe care pu�ini o in�eleg. Nu este vorba de faptul c� se va produce o explozie de credin�� cre�tin-ortodox�, ci de faptul c� acel foc, despre care vorbe�te p�rintele, este al innoirii religiei zamolxiene, care dup� cum �tim din vechime, se bazeaz� pe cultul focului. �ara se va trezi prin focul sacru al religiei zamolxiene, rugul lui Zamolxe, care "o va cuprinde". Ca dovad� sunt chiar faptele ce se petrec pe arena credin�ei la romani de la moartea p�rintelui Boca, intamplat� cu pu�in timp inainte de revolu�ia din 1989. Nu sunt deloc semne c� �ara "ar lua foc" din perspectiva cre�tinismului, ci mai degrab� din cea a credin�ei vechi a romanilor, zamolxianismul. Exist� o explozie, un interes crescand �i constant in aceast� direc�ie, se scriu c�r�i, au loc intalniri pe tema istoriei geto-dacilor, profesorii predau cu sarg elevilor istoria neamului romanesc, omul spiritual cat �i cel de rand cheam� na�iunea la reinvierea credin�elor geto-dacilor, au loc festivaluri de glorificare a str�mo�ilor daci, ca de exemplu cel de la Cric�u, Alba. De asemenea s-au f�cut descoperiri arheologice remarcabile. Deci il considera�i pe p�rintele Arsenie Boca mai mult ca fiind preot deceneu, prin urmare un zamolxian, decat ca pe un sfant cre�tin ortodox, a�a cum se crede in general? Exact. De�i p�rintele Boca nu s-a declarat niciodat� deceneu sau zamolxian, el este un premerg�tor. Iar dac� �ara trebuie cumva s� "ia foc" din Proslop, conform spuselor p�rintelui Boca, r�mane s� se confirme in viitor dac� afirma�ia lui vizionar� se refer� la cre�tinismul ortodox sau la zamolxianism. Eu sus�in c� spusele p�rintelui se refer� la focul zamolxian, rugul lui Zamolxe, care actualmente este practicat in �ar�, care in acest fel "va lua foc". Pute�i s� numi�i zamolxieni contemporani, mai mult sau mai pu�in declara�i ca atare? In primul rand sunt preo�ii zamolxieni, care a�a cum am men�ionat activeaz� inc� sub semnul crucii lui Hristos, semnul durerii. In viitor ei vor renun�a la el preluand simbolurile daco-ge�ilor. Sunt zamolxieni printre personalit�ile de cultur� �i art�. Foarte reprezentativ este ast�zi scriitorul Pavel Coru�, care prin poemele sale, cu o voce poetic� de neegalat, a starnit un val uria� al chem�rii la r�d�cini. Sunt versuri care sublimeaz� instantaneu, citez: S�man�a ge�ilor rode�te, c�ci timpul i-a trimis porunc�. Un neam intreg din mine cre�te, un neam de foc �i flori de stanc�. Aceast� strof� practic sintetizeaz� ceea ce va urma: ne vom ridica din foc, aceasta insemnand practica ritualului focului, adic� rugul lui Zamolxe. Strofa puncteaz� deductiv ideea c� acolo unde sunt florile de stanc�, adic� in mun�i, ne este zeul Zamolxe, care va face s� rodeasc� s�man�a ge�ilor la timpul potrivit. Dintre poe�ii contemporani de excep�ie il men�ionez pe Robert Trif, ale c�rui versuri pline de curaj ne cheam� s� ne intoarcem la originile neamului. Citez dintr-un poem remarcabil: De ce s� ne inchin�m unor fal�i Zei, str�ini de neamul nostru, cand aici era candva �ara zeilor? Ne-am uitat istoria, ne-am alungat eroii �i am in�l�at altare unor zei str�ini. Aceste cuvinte ne p�trund in str�fundurile sufletului. Ii numesc zamolxieni pe cei care militeaz� pentru reg�sirea identit�ii romanilor, precum sunt Eduard T�nase de la Asocia�ia "Dacia Nemuritoare" din Bucure�ti, �i C�t�lin Borangic �i Diana Petcu de la Asocia�ia "Sarmizegetusa" din Alba Iulia. Identitatea noastr� nu este pierdut� in negurile istoriei, ci este ACUM �I AICI IN NOI. Trebuie doar s� ardem praful care o acoper�. Nu incape indoial� c� evolu�m in direc�ia spuselor vizionare ale p�rintelui Arsenie Boca. �ara va "lua foc" din Prislop, dar este vorba de focul lui Zamolxe, nu de cel al cre�tinismului. De�i p�rintele Boca nu poate fi numit neo-zamolxian el este un premerg�tor, ne-a f�cut cunoscut� viziunea rena�terii spirituale a romanilor.

Interviu realizat de Ileana Speranta Baciu