De cateva saptamani Romania este "impinsa" sa contracteze credite de la institutiile economice internationale deoarece, in opinia unor specialisti bancari internationali, situatia economica a tarii impune acest lucru. In urma cu trei saptamani, cateva cotidiane occidentale anuntau cu surle si trambite ca autoritatiile din Romania negociaza contractarea unui imprumut de la Fondul Monetar International, lucru negat apoi vehement atat de Romania cat si de FMI. Dupa putin timp, doua din cele mai prestigioase agentii de rating internationale, Standard&Poor's si Fitch, au scazut brusc ratingul de tara al Romaniei din cauza situatiei economice internationale dar si regionale. In motivarea deciziei, cele doua agentii de rating faceau o paralela intre situatia economica din Romania si cea din Ungaria, cea din urma suferind de criza de lichididati. Vineri, un reputat bancher international a declarat ca "ar fi intelept ca Romania sa urmeze exemplul Ungariei si sa ceara ajutor de la FMI", desi atat reprezentantii FMI cat, mai ales, cei ai Bancii Mondiale, au declarat ca Romania nu are motive sa solicite un credit din parte celor doua institutii. "Ar fi intelept ca Romania sa ceara un imprumut FMI. Ungaria a facut acest lucru, in conditiile unor deficite destul de mari si a unei inflatii ridicate, situatie ce a avantajat-o in actualul context international si in situatia ratingurilor", a spus Henning Schoppman, secretarul general al Asociatiei Europene a Bancilor Publice (AEPB), la finalul reuniunii anuale a Institutului Banca Roman, relateaza NewsIn. In 10 noiembrie, agentia Fitch a scazut ratingul Romaniei cu doua trepte, la 'BBA', scotand tara din categoria investment grade si mentinand perspectiva negativa, argumentand ca este nevoie de o ajustare mult mai solida a politicilor, mai ales a celei fiscale, pentru evitarea unei crize valutare. In aceeasi zi, Fitch a�coborat si�ratingul Ungariei, cu o treapta�pana la�'BBB' - penultimul nivel de investment grade -,�miscare argumentata prin�gravitatea recesiunii si corectia dezechilibrelor macroeconomice si a riscurilor asociate finantelor publice. Insa Fitch a asociat ratingurilor o perspectiva stabila,�motivand�ca ajutorul oferit Ungariei de FMI, de 20 miliarde euro, a eliminat riscurile privind finantarea externa si cele de lichiditate. In ceea ce priveste sistemul bancar din Romania, Schoppman considera ca un numar mai mare de banci romanesti ar avantaja Romania, in conditiile in care majoritatea bancilor face parte din grupuri straine, care se confrunta cu probleme pe fondul crizei financiare internationale. "Un lucru e sigur: ar fi mai bine daca Romania ar avea mai multe banci romanesti", a spus secretarul general al AEPB. Pe piata romaneasca activeaza in prezent 42 de banci, din care sase sunt banci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comerciala Carpatica, Libra Bank si Creditcoop), restul de 36 avand capital majoritar strain. Vineri, directorul Directiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteza, a declarat ca�banca centrala�ar putea autoriza, in urmatoarele luni, functionarea unei noi banci cu capital romanesc, in conditiile in care aceasta a depus deja la banca centrala documentatia necesara pentru infiintare. Schoppman a�mai spus�ca Romania va fi nevoita sa respecte noile reglementari propuse de Comisia Europeana (CE), indiferent daca actualul sistem de reglementare romanesc functioneaza in conditii bune. "Romania trebuie sa respecte regulile impuse de Uniunea Europeana, atat timp cat s-a angajat sa faca acest lucru in momentul aderarii si luand in considerare numarul mare de banci cu capital strain din tara", a mai spus Schoppman. Odata ce va fi implementat noul set de reguli de catre CE, "autoritatile romane vor trebui sa se consulte cu cele din statul de provenienta al grupului bancar, in cazul unor probleme legate de respectivele banci, iar�decizia finala va fi luata de statul respectiv", a adaugat secretarul general al AEBP. CE analizeaza in prezent noi reguli privind cerintele de capitalizare a bancilor si de expunere, posibilitatea ca plafonul de garantare al depozitelor sa fie majorat la 100.000 de euro in toate statele UE, eliminarea coasigurarii activelor, dar si o transparenta mai mare a agentiilor de rating, a mai spus Schoppman.

ZIUA ONLINE