Mesaje propagandistice de la pretin�i anali�ti Pentru a fi credibile, mesajele in favoarea regimului Voronin sau cele de sus�inere a politicii Rusiei in regiune sunt emise de personaje aparent credibile - politicieni, diploma�i, anali�ti din Occident. Ca un f�cut, ins�, tezele acestora sunt identice cu cele ale lui Voronin �i, uneori, ale Rusiei. Astfel, expertul german Alexander Rahr de la German Council on Foreign Relations (Consiliul German pentru Afaceri Externe) sus�inea planul Kozak - adic�, politica lui Putin de a transnistriza intreaga RM. Tot Rahr ii indemna pe europeni s� renun�e la proiectul conductei de gaze �i s� sprijine, in schimb, proiectul rusesc South Stream, pentru c� a�a ar vrea Barack Obama. In campania electoral� din prim�var�, politologul Vladimir Socor de la Funda�ia american� "Jamestown Foundation" declara pentru "Flux" c�, dup� alegeri, este necesar� o guvernare stabil� PCRM-PPCD, f�cand propagand� pe fa�� pentru comuni�ti. Tot Socor afirma "angajamentul european al lui Voronin", contrazicandu-l astfel pan� �i pe fostul pre�edinte moldovean, care spusese el insu�i c� RM s-a reorientat spre Est �i a inlocuit in discursul oficial sintagma "integrarea european�" cu "modernizarea european� a republicii", adic�, o vorb� goal�. Dar Socor e mai catolic decat Papa... In ziua scrutinului, rapoartele OSCE, al Consiliului Europei �i al Parlamentului European au girat fraudele comise la alegeri de regimul Voronin. Iar comuni�tii s-au folosit de aceste rapoarte pentru a pune pumnul in gura opozi�iei liberale, care contesta corectitudinea alegerilor. Ulterior, Parlamentul European (PE) a denun�at printr-o rezolu�ie fraudele �i violen�ele, spre furia reprezentan�ilor OSCE. Europarlamentarul roman Marian Jean Marinescu, �ef al comisiei PE de monitorizare a alegerilor din 29 iulie, a declarat intr-un interviu c� reprezentan�ii OSCE au f�cut mari presiuni asupra sa pentru a face un raport favorabil despre procesul electoral. Lustruirea regimului Voronin Odat� cu declan�area violen�elor, la 7 aprilie, preocuparea propagandi�tilor a fost s� minimalizeze cruzimea opresiunii, s� arate seriozitatea de care a dat dovad� regimul Voronin, s� dovedeasc� faptul c� liberalii sunt de vin� pentru incidente �i s� denun�e imaginara interven�ie a Romaniei. Marianne Mikko, �efa Comisiei pentru rela�ia UE-RM din cadrul PE, le-a spus liberalilor s� nu mai fac� atata caz pentru patru mor�i, pentru c� la Erevan au fost mai multe victime. Tot ea a f�cut o criz� de isterie cand a fost dus� la o intalnire cu r�ni�ii din 7 aprilie �i rudele celor sechestra�i, spunand c� i s-a f�cut o inscenare politic�... Totodat�, de la microfonul "Europei Libere", Vladimir Socor spune c� motivul revoltei tinerilor a fost "distrac�ia" �i c� ace�tia au fost influen�a�i de imagini televizate de la proteste din Occident. Minciuna este v�dit�, pentru c� tinerii protestau contra fraudei electorale masive �i a tiraniei comuniste. O alt� cauz� a revoltelor este, pentru Socor, lipsa dot�rii poli�iei moldovene�ti cu "mijloace pentru controlul mul�imilor". Adic�, mili�ienii lui Voronin nu au avut destule bate ca s� sparg� capetele elevilor �i studen�ilor. De asemenea, Socor ceart� liberalii c� nu s-au delimitat mai devreme de violen�ele din pia��, sugerand in mod perfid, conform teoriilor lui Voronin, c� ace�tia le-ar fi aprobat... Mai tarziu, Kalman Mizsei, reprezentantul special al UE la Chi�in�u, �i-a dep�it grosolan mandatul, f�cand presiuni asupra partidelor liberale pentru a vota al�turi de comuni�ti conducerea parlamentului, pre�edintele �i guvernul. El �i-a mai permis s� critice refuzul Romaniei de a semna Tratatul de baz� cu RM (de�i politica extern� este atributul statelor-membre, nu al UE) �i acordarea de cet�enie roman� moldovenilor (de�i cet�enia �ine de drepturile suverane ale statelor, iar UE nu are niciun amestec). Socor a repetat ca un ecou aceste teorii in mai multe articole �i declara�ii de-ale sale. Tot Socor min�ea cu senin�tate c� Zinaida Greceanai, candidata PCRM pentru func�ia de pre�edint� a RM, ar fi "un tehnocrat independent", cand el insu�i �tie foarte bine c� Greceanai este o comunist� notorie, chiar dac�, intampl�tor, nu are carnet de partid. "Tehnocrata" lui Socor a amenin�at mamele elevilor �i studen�ilor care manifestau in pia�� cu "jertfe omene�ti". "Independenta" Greceanai �i "tycoonul" Filat Dup� alegerile din 29 iulie, Mizsei a incercat din nou s�-i fac� pe politicienii din Alian�a pentru Integrare European� (AIE) s� se alieze cu comuni�tii, spunand c� vorbe�te in numele UE. In acela�i timp, Socor explica pentru Omega Press (agen�ia de �tiri a comuni�tilor) c� PCRM �i Voronin mai au un rol important de jucat in RM. Tot la Omega, politologul Alexander Rahr recita laude pentru Voronin, care "a reu�it s� schimbe lucrurile in bine". Cand propaganda PCRM a dat semnalul discredit�rii liderilor liberali, Rahr �i Socor au prins mesajul din zbor. Pentru Omega, Rahr a f�cut declara�ia incalificabil� pentru un analist serios, �i anume, c� Mihai Ghimpu este "o persoan� cu viziuni ultra-radicale", iar men�inerea sa in func�ie "ar fi o catastrof� pentru Moldova" �i c� UE nu il va accepta. Astfel, Rahr se transform� intr-un propagandist jalnic al PCRM �i preia diversiunea lansat� de "Moldova 1", care a rupt din context o declara�ie a liderului liberal. In aceea�i cheie, Socor scrie in "Eurasia Daily News" c� premier in RM va fi Vlad Filat, "un bussiness tycoon". Expresia e destul de peiorativ� in englez� �i desemneaz� o persoan� cu o avere uria�� �i putere nelimitat�, cuvantul fiind mai inainte folosit ca sinonim pentru Shogunul japonez. Dar dac� Filat, cu o tipografie la Ia�i, e "bussiness tycoon", Socor nu ne spune ce este Oleg Voronin, care a jefuit dou� miliarde de euro de pe spinarea moldovenilor. Sa�a Rahr, agentul lui Putin Ca �i "Radio Erevan", Consiliul German pentru Politic� Extern� nu este o structur� guvernamental� a Cancelariei federale de la Berlin, ci un ONG. Directorul programului Rusia/Eurasia de la aceast� asocia�ie, Alexander Rahr, nu e german, ci rus get-beget. P�rin�ii s�i sunt Sofia Orehova �i Gleb Rahr, un rus emigrat in Germania, albgardist �i membru al organiza�iei na�ionaliste Narodnii Trudovoi Soiuz, afiliat� armatei generalului Vlasov (un dezertor sovietic trecut de partea lui Hitler). Rahr junior este membru al Valdai Club, o structur� de propagand� infiin�at� de Kremlin. In fiecare an, un num�r restrans de exper�i, anali�ti, ziari�ti din toat� lumea, ale�i pe sprancean�, sunt invita�i in Rusia, in condi�ii de lux de��n�at, ca s� se intalneasc� cu Putin �i Medvedev - de facto, pentru a primi indica�ii despre mesajele propagandistice pe care trebuie s� le emit� in ��rile lor. Anul trecut, tema a fost invazia Rusiei in Georgia. Dup� ce a luat lumin� de la Putin, Rahr declara c� 80% dintre participan�ii la reuniunea Clubului Valdai aprob� "interven�ia Rusiei in Osetia de Sud". Cred �i eu, la cat caviar or fi infulecat. Reuniunea pe 2009 s-a �inut recent, iar tema a fost energia (cite�te: mesajele pentru intoxicarea opiniei publice mondiale privind �antajul energetic al Moscovei). La 9 septembrie, impreun� cu al�i 47 de invita�i, Rahr s-a intalnit cu Putin. Cu o slug�rnicie dezgust�toare, Rahr l-a lingu�it pe Putin, dup� care l-a intrebat ce presiuni s� fac� asupra cancelarului Angela Merkel in folosul Rusiei. Iat� intrebarea lui pentru Putin: "V� reamintesc, Vladimir Vladimirovici, c� sunte�i primul care l-a sunat, dup� atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, pe pre�edintele Bush �i i-a oferit cooperarea; v� reamintesc discursul dumneavoastr� in Reichstag, cand a�i propus eforturi comune ale europenilor �i ru�ilor pentru modernizarea Siberiei... Dar in 2006 am v�zut fric�iuni intre Rusia �i UE, unii europeni vorbesc despre int�rirea GUAM �i despre o component� energetic� a NATO. Ce crede�i c� se intampl�: este o ostilitate istoric� fa�� de Rusia, nein�elegere, lips� de informa�ii sau vechile prejudec�i? Ce poate face Germania anul viitor, cand va prelua pre�edin�ia UE, ce o sf�tui�i pe Angela Merkel?". A�adar, cu un asemenea discurs, Sa�a Rahr e mai curand un �ovinist velicorus �i un agent de influen�� al lui Putin personal, iar travestirea sa in analist german independent este o diversiune. Komintern: Volodea Socor, a treia genera�ie Volodea Socor reprezint� a treia genera�ie a unei familii care, la ordinele Kremlinului, lupt� pentru distrugerea Romaniei. Bunicul s�u este Emanoil Socor, un agent al Kominternului implicat in atentatul cu bomb� de la Senatul Romaniei din 1920, comis de bol�evicul Max Goldstein, potrivit istoricului Cicerone Ioni�oiu, fost de�inut politic �i militant al Partidului Na�ional ��r�nesc. In complot a mai fost implicat Ilie Moscovici, bunicul celui care a devenit, in anii '90, ministrul socialist francez Pierre Moscovici. Emanoil Socor a fost co-proprietar al ziarelor antiromane�ti "Adev�rul" �i "Diminea�a", de orientare kominternist�, ce militau pentru distrugerea Romaniei Mari �i alipirea Basarabiei la URSS. Fiul lui Emanoil Socor �i tat�l lui Vladimir Socor este Matei Socor care, inc� dinainte de r�zboi, a fost membru al Partidului Comunist din Romania - forma�iune interzis� prin lege pentru c� avea inscris� in statutul �i programul s�u lupta pentru dezmembrarea Romaniei Mari, considerat� stat imperialist. Matei Socor a fost arestat de autorit�ile romane pentru activit�i subversive antina�ionale, dar a fost eliberat in urma unor campanii interna�ionale de pres� orchestrate de Komintern. Dup� instaurarea regimului comunist in Romania, Matei Socor a fost pus in fruntea propagandei comuniste, el ocupand func�iile de pre�edinte al Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune �i cea de pre�edinte al Uniunii Compozitorilor din Romania. Matei Socor este cel care a compus imnul de stat al Republicii Populare Romane, intitulat "Zdrobite c�tu�e". Analistul Volodea Socor este a treia genera�ie. El a absolvit Liceul rus din Bucure�ti, acolo unde se preg�teau toate odraslele ocupantului str�in pentru a deveni noua elit� a Romaniei. Pentru c� era fiul lui Matei Socor, colegii de liceu il porecliser� "fiul imnului". Intre timp, ins�, la Bucure�ti puterea a fost preluat� de Nicolae Ceau�escu. Acesta, fiind de orientare na�ional-comunist�, a epurat din toate structurile partidului �i statului pe to�i cei pe care-i b�nuia c� ar fi agen�ii Moscovei. Clanul Socor a r�mas f�r� privilegii, iar Volodea a p�r�sit Romania. A ajuns la Munchen, in studioul postului de radio "Europa Liber�", unde a f�cut jonc�iunea cu Sa�a Rahr, care se afla deja acolo... Europeni cu ciorapi ro�ii Socialista estonian� Marianne Mikko, fosta (dup� alegerile parlamentare europene din iunie) �ef� a Comisiei pentru rela�ia UE-RM din cadrul PE (inlocuit� cu romanca Monica Macovei) �i �efa misiunii PE la alegerile din 5 aprilie, a fost ziarist� comunist� pe vremea URSS. In func�iile pe care le-a ocupat la PE, a avut constant un mesaj pro-Voronin �i antiromanesc... Din partea Adun�rii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a venit s� observe alegerile din RM englezul David Wilshire care, in 2008, sus�inea c� Georgia a atacat Rusia. La APCE, el a refuzat s�-l felicite pe spaniolul de Puig pentru alegerea in func�ia de pre�edinte, motivand c�-�i preg�tise discursul in rus� (Wilshire il sus�inuse cu indarjire pe rusul Margelov s� ocupe acea func�ie), nu in spaniol�... Delega�ia OSCE la alegeri a fost condus� de grecul Petros Efthymiou, fost ministru in guvernul socialist al lui Papandreu, cel mai antiamerican �i prosovietic din UE �i NATO. Efthimyou a militat in randurile extremei stangi inc� din anii '70, de pe vremea regimului coloneilor. In prezent, grecul �ocheaz� opinia public� mondial� prin declara�iile sale antiisraeliene, antisemite �i antiamericane... Moldovenii s-au �inut tari A�adar, impotriva liderilor partidelor liberale din RM s-au exercitat presiuni infernale din partea regimului comunist al lui Voronin, a Moscovei, dar �i a unor demnitari europeni care �i-au vandut sufletul Satanei. Ace�ti lideri, ins�, au rezistat �i chiar au biruit o formidabil� ma�in�rie de propagand� interna�ional�. Liberalii au refuzat s� recunoasc� frauda din 5 aprilie �i n-au participat la alegerea pre�edintelui RM, provocand alegeri anticipate. Dup� scrutinul din 29 iulie liberalii au reu�it s� formeze o coali�ie majoritar� impreun� cu PDM. Reprezentantul UE, precum �i ambasadorul american, au f�cut presiuni publice asupra AIE ca s� negocieze cu PCRM. AIE a ignorat aceste presiuni, ba mai mult, Vlad Filat a dat o declara�ie prin care le repro�a occidentalilor c� nu fac mai multe presiuni asupra lui Voronin �i PCRM. Acum la Chi�in�u se va instaura un guvern necomunist care va incerca s� scoat� �ara din dezastrul provocat de regimul corupt �i abuziv al lui Voronin. Toate acestea nu ar fi fost posibile dac� moldovenii ar fi cedat presiunilor, amenin��rilor sau promisiunilor str�inilor, de a ceda in fa�a PCRM. Moldovenii �tiu c� str�inii sunt preocupa�i doar de interesele lor personale sau ale statelor pe care le reprezint�, �i le pas� mai pu�in de soarta Moldovei. Singurul sprijin sincer vine din partea Romaniei, c�ci sangele ap� nu se face.

George SCARLAT (articol publicat de Timpul.md)