Numai unul din cinci evrei israelieni cred ca un Iran dotat cu arme nucleare va incerca sa le distruga tara, majoritatea crezand ca viata va continua la fel, arata un sondaj dat publicitatii duminica, relateaza Reuters, citat de NewsIn.
Studiul, comandat de un centru de reflectie al Universitatii din Tel Aviv, pare sa puna sub semnul intrebarii argumentele mai multor guverne israeliene succesive, potrivit carora Iranul trebuie impiedicat prin orice mijloace sa obtina arme atomice, pentru ca aceasta posibilitate ar pune in pericol existenta Israelului.
Intrebati cum le-a afecta un Iran nuclear vietile, 80% dintre israelieni au raspuns ca nu se asteapta la nicio schimbare, 11% ar lua in considerare posibilitatea de a emigra si 9% spun ca s-ar muta in alta parte din tara.
21% dintre israelieni cred ca Iranul "ar ataca Israelul cu arme nucleare, pentru a-l distruge", a explicat Institutul pentru Studii de Securitate Nationala (INSS), care a comandat studiul.
Iranul sustine ca programul sau de imbogatire a uraniului, care are potential militar, vizeaza numai producerea de energie, dar retorica antiisraeliana a liderilor sai si sustinerea oferita gherilelor islamiste din Liban si teritoriile palestiniene au alimentat temerile�privind un razboi regional. Unii oficiali israelieni au avertizat ca clericii, aflati la putere in republica islamica, ar putea considera ca distrugerea Israelului este un obiectiv care merita riscul unui atac devastator. Un scenariu pe termen lung este ca Iranul isi foloseste programul nuclear pentru a-i face pe israelieni sa vrea sa isi paraseasca tara.
Pentru a explica discrepanta dintre parerile opiniei publice si cele ale Guvernului in privinta Iranului, directorul pentru cercetare al INSS, Yehuda Ben Meir, a explicat ca "este posibil ca liderii israelieni sa fie mai bine informati".
"Cred ca opinia publica israeliana nu vede acest lucru ca pe o amenintare existentiala si ar putea exista o exagerare din partea unor membri ai conducerii. Majoritatea israelienilor par dispusi sa parieze pe capacitatea de disuasiune a Israelului si, as adauga, pe comportamentul rational al Iranului", a adaugat el.
Premierul Benjamin Netanyahu, la fel ca predecesorii sai, a sugerat ca Israelul ar putea ataca preventiv Iranul, daca diplomatia occidentala nu reuseste sa duca la o suspendare a programului nuclear. Sondajul INSS arata ca 59% dintre israelieni sustin astfel de atacuri, in timp ce 41% nu sunt de acord cu optiunea militara.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 616 de evrei israelieni si are o marja de eroare de 3,5%. Arabii israelieni, care reprezinta aproximativ 20% din populatie si nu se considera, in general, tinte ale inamicilor Israelului, nu au fost inclusi din motive bugetare, a explicat Ben Meir.
Un alt studiu, comandat de Universitatea Iudaica din Ierusalim, arata ca 52% dintre israelieni sustin un atac preventiv vizand Iranul, iar 35% se opun.
Ahmadinejad: Nu va exista nici o schimbare in politica nucleara a Iranului
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
Mahmoud Ahmadinejad (Foto. EPA) | |
| |
| |
| |
| |
|
Presedintele Mahmoud Ahmadinejad a declarat duminica, in prima sa conferinta de presa sustinuta dupa realegerea in fruntea tarii, ca dosarul nuclear iranian vine "din trecut", indicand ca nu va fi nicio schimbare in politica nucleara a tarii in timpul celui de-al doilea mandat al sau.
"Dupa cum am mai spus, dosarul nuclear apartine trecutului", a afirmat Ahmadinejad, adaugand ca, in schimb,�tara sa este dispusa sa lanseze "un studiu global pentru dezarmarea nucleara in lume".
Iranul face obiectul mai multor rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU care cer Teheranului sa-si opreasca programul nuclear controversat. In plus, Iranul nu a raspuns inca unei oferte a marilor puteri pentru reluarea discutiilor pe aceasta tema.
In prima sa conferinta de presa dupa realegere, transmisa in direct de televiziunea iraniana, Ahmadinejad a declarat ca rata de participare la vot si rezultatul scrutinului din 12 iunie constituie o palma data "sistemului opresiv" care conduce lumea.
Duminica, politia s-a confruntat din nou cu demonstrantii nemultumiti de realegerea lui Ahmadinejad. Politistii iranieni au tras duminica focuri de avertisment in aer pentru a-i forta pe manifestanti sa se retraga de pe un bulevard din Teheran. Duminica seara, Ahmadinejad planuieste manifestari de celebrare a victoriei sale in capitala.
Analistii spun ca rezultatele alegerilor vor dezamagi puterile occidentale care incearca sa convinga Iranul, cel de-al cincilea mare exportator de petrol din lume, sa-si opreasca activitatile nucleare in spatele carora Occidentul suspecteaza ca Teheranul si-ar ascunde ambitia de a fabrica bomba atomica. Teheranul neaga si spune ca unicul scop al programului nuclear este de a genera energie electrica.
Victoria neastepat de rapida si categorica a lui Ahmadinejad la alegerile din 12 aprilie, cu peste 62% din voturi, si violentele postelectorale ridica noi semne de intrebare in privinta modului in care Iranul va raspunde deschiderii diplomatice manifestate de presedintele american Barack Obama, care a cerut conducerii iraniene sa-si "desclesteze pumnul"