Noua carta energetica dorita de Rusia propune Bruxelles-ului controlarea in comun a tranzitului de gaz, reducand controlul Ucrainei asupra retelei sale de gazoducte in favoarea companiei ruse Gazprom, scrie cotidianul rus Kommersant in editia electronica, citat de NewsIn. "Nici Carta Energetica, nici alte documente nu au rezolvat o serie de probleme ale securitatii energetice; noi nu am ratificat aceste documente si nu ne consideram legati de aceste decizii", a declarat presedintele rus Dmitri Medvedev, aflat intr-o vizita in Finlanda. El a propus apoi "partenerilor din G8, G20 si CSI, vecinilor apropiati,�precum Finlanda" sa prezinte "documentul de baza care defineste problemele de cooperare internationala in domeniul energetic, inclusiv propuneri privind acordul de tranzit". Consilierul sau Arkadi Dvorkovici a dezvaluit principiile de baza si proiectul�de document cu care Rusia vrea sa inlocuiasca actuala Carta Energetica. Documentul actual a fost adoptat la sfarsitul Razboiului Rece, in 1991, de catre un numar de 51 de state, cu scopul de a facilita cooperarea in domeniul energetic intre estul si vestul Europei. Carta, a explicat consilierul lui Medvedev, este impartita in trei sectiuni: principiile cooperarii energetice internationale, elemente ale acordului privind tranzitul, care cuprinde si intelegerea privind solutionarea conflictelor, precum si lista produselor energetice, unde intra nu doar gazul si petrolul, dar si combustibilii nucleari, carbune, electricitate. Consilierul�prezidential rus�a mai explicat ca in documentul elaborat de Rusia au fost modificate si adaugate multe principii. Desi Dvorkovici nu a amintit de Ucraina in comentariile sale, scrie Kommersant, din acestea reiese ca initiativa Rusiei de inlocuire a Cartei Energetice este, in mare parte, o consecinta a evenimentelor de la inceputul anului de�pe piata gazului. Tranzitul resurselor energetice pe teritoriul altor state, controlat de furnizori si consumatori Unul dintre participantii in elaborarea documentului a explicat pentru Kommersant ca propunerea de baza a documentului este ca furnizorii si consumatorii sa controleze tranzitului resurselor energetice pe teritoriul tarilor terte si sa coordoneze investitiile in vederea mentinerii sistemului de transport la cote functionale. "In politica energetica exista doi participanti esentiali - producatorul si cumparatorul. Tarile de tranzit (...) nu trebuie transformate in jucatori independenti", a explicat sursa citata de Kommersant. Potrivit acesteia, in cazul in care sistemul de tranzit ucrainean ar trece in administrarea UE,�asa cum se teme Rusia, Gazprom ar fi nevoit sa vanda tot gazul rusesc la granita dintre Rusia si Ucraina. Tocmai pentru a evita acest lucru, Rusia a propus Uniunii Europene spre examinare noul document. In cazul liberalizarii pietei energetice in UE, scrie Kommersant, pe acesta piata se va da prioritate tranzactiilor swap si celor bursiere, ceea ce va priva Gazpromul de avantaje in tranzitul gazului. Publicatia rusa reaminteste ca potrivit prevederilor celui de-al treilea pachet energetic propus de Comisia Europeana, "nici o companie producatoare sau furnizoare de gaz din exteriorul UE nu poate detine sau opera sistemul de transport al niciunui stat membru UE". Pentru Rusia, scrie Kommersant, initierea revizuirii Cartei�reprezinta posibilitatea de a frana reforma energetica care deja se realizeaza in UE. Analistul Valeri Nesterov de la Troika Dialog a explicat ca actuala "Carta Energetica a fost elaborata la inceputul anilor '90, cand pozitiile Rusiei erau relativ slabe si, in consecinta, a incheiat acordul in conditii nefavorabile pentru ea". "Prin Carta Energetica, Occidentul vroia sa obtina acces liber la resursele rusesti precum si la sistemul de conducte monopolizat - pe baza proportionala -, ca si in Europa. La randul ei insa, Europa ramane inchisa pentru investitiile rusesti. Carta Energetica nu a fost si nici nu va fi ratificata de Duma de Stat, intrucat nu�corespunde intereselor Rusiei", a mai spus analistul. Reactia UE intarzie Rusia are sanse sa obtina sprijin in strainatate pentru modificarea Cartei Energetice, considera Kommersant. Criza economica ce afecteaza si domeniul energetic in UE da posibilitatea celor care se opun reformei energetice europene, printre care se afla si marile companii din Franta si Germania, sa incerce sa retrimita procesul in faza anterioara, explica publicatia rusa.� Reforma europeana respectiva presupune separarea productiei de tranzitul de energie, adica dezmembrarea marilor giganti energetici in companii specializate in productie, respectiv transport de energie. De altfel, deocamdata nu exista reactii din partea UE la initiativa Rusiei. Cel mai probabil, documentul�nu a fost discutat in prealabil, intrucat chiar surse din Ministerul rus al Energiei si de la Gazprom au declarat pentru Kommersant ca nu cunosc varianta finala a propunerilor lui Dmitri Medvedev. Tratatul privitor la Carta Energiei, semnat din 1994 de 49 de tari si Uniunea Europeana, dar neratificat de Rusia, vizeaza sa amelioreze securitatea aprovizionarilor cu energie si sa optimizeze productia, transportul si distributia de energie. Documentul obliga in special partile semnatare sa faciliteze tranzitul de materii prime sau produse energetice, fara discriminare in ceea ce priveste originea sau destinatia lor. De asemenea, documentul interzice intreruperea sau reducerea tranzitului, in caz de conflict comercial. Rusia a adus in discutie o noua Carta Energetica dupa criza ruso-ucraineana a gazelor de la inceputul acestui an, care a lasat fara gaze in plina iarna mai multe tari europene. Propunerea rusa nu a fost primita cu prea mult entuziasm, europenii fiind de parere ca actuala Carta ar fi in masura sa previna crizele de acest gen, daca ar fi ratificata si respectata.

A.E.