"Tara mea natala a devenit a doua tara din blocul ex-sovietic, dupa Rusia, care reinvie sloganul KGB 'America este inamicul!'", scrie Ion Mihai Pacepa, intr-un articol publicat de Frontpagemagazine.com. "Curtea Suprema de Justitie a Romaniei a refuzat sa anuleze condamnarea la moarte, din 1974, a lui Constantin Rauta. Acest 'tradator' american a comis 'crima' de a 'trada' politia politica comunista din Romania si a ajutat SUA sa invinga raul sovietic", mai scrie fostul general. "Rauta este un reputat om stiinta al NASA, care, in ultimii 30 de ani, a lucrat la proiecte aero-spatiale importante cum ar fi HUBBLE, KOBE, EOS si LANDSAT. De asemenea, a fost implicat in dezvoltarea unor variate sisteme de aparare spatiala, contribuind substantial la apararea SUA si aliatilor NATO". In continuare, Pacepa acuza faptul ca, in Romania, actiunile anticomuniste sunt considerate in continuare o infractiune capitala, la cinci ani dupa intrarea in NATO. "Sistemul de justitie romanesc pare incapabil sa inteleaga ca Romania este membra NATO, desi conducatorii sai - majoritatea lor fosti judecatori in sistemul comunist sau ofiteri din politia politica a regimului Ceausescu, Securitatea - se plimba acum in limuzine luxoase importate din state membre NATO".
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
"Cum este posibil ca, la 20 de ani de la prabusirea sistemului comunist, comunistii sa mai poata face jocurile in sistemul de Justitie al unui stat NATO?", se intreaba Pacepa. "Profesorul Tom Gallagher - unul dintre cei mai mari experti in problemele Romaniei contemporane si care preda evolutia statelor post-comuniste la Universitatea Bradfor, din Marea Britanie - a conchis ca Romania a trecut de la un sistem egalitarist rigid la unul super-inegalitarist, condus de fosti comunisti corupti. Aceasta 'noua elita pradatoare' a 'largit prapastia dintre statul parazit si societatea demoralizata'. In viziunea sa, Romania nu este o democratie inca, pentru ca 'o democratie functionala nu se poate baza pe minciuni, negare si amnezie'", scrie Mihai Pacepa.
"O sa o spun in felul meu. In prezent, stim cum o democratie poate fi transformata intr-o tiranie comunista, dar inca invatam cum sa inversam acest cosmar. Tara mea natala este un exemplu. Romania post-Ceausescu s-a trasnformat intr-un mod fara precedent, dar ramane un stat politienesc - asemena Rusiei, unde KGB a fost un stat in stat, iar acum este chiar statul", a continuat generalul.
Acuzat de tradare
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
Constantin Rauta (ZIUA Foto: Mircea PAUN) | |
| |
| |
| |
| |
|
In luna ianuarie 2009, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins revizuirea recursului formulat de Constantin Rauta, fost angajat al Directiei de Informatii Externe, care a cerut judecatorilor achitarea si anularea sentintei primita in 1974, prin care a fost condamnat la moarte. Constantin Rauta a contestat la Inalta Curte de Casatie si Justitie decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti din 7 noiembrie 2008, care nu a anulat o sentinta penala din 1974, prin care a fost condamnat la moarte. Rauta a cerut rejudecarea procesului, anularea sentintei si, implicit, achitarea, precum si inlaturarea pedepsei de confiscare totala a averii si a degradarii militare, judecatorii urmand sa ia o decizie definitiva.
Avocatul lui Constantin Rauta, Catalin Dancu, a invocat, joi, in fata magistratilor ICCJ, aparitia decretului-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea. Aparatorul a sustinut ca "singura persoana mentionata intr-un raport pe stat ca fiind condamnata la moarte este Constantin Rauta".
Potrivit NewsIn, prin sentinta penala din 2 septembrie 1974, Constantin Rauta a fost condamnat de Tribunalul Militar Teritorial (TMT) Bucuresti la pedeapsa cu moartea, fiind acuzat de tradare prin transmitere de secrete, dezertare si de refuzul inapoierii in tara.
In prezent, Rauta locuieste in Statele Unite ale Americii, tara unde a cerut azil politic in urma cu 36 de ani. "In luna noiembrie 1973, in timpul unei vizite oficiale in SUA, am cerut si am primit azil politic", precizeaza Constantin Rauta in cererea de revizuire inaintata Sectiei Penale a ICCJ, pe motiv ca regimul comunist i-a pretins sa-si folosesca pregatirea profesionala pentru a sprijini actiunile Directiei de Informatii Externe (DIE), al carei angajat era la vremea respectiva.
Rauta sustine, in actiune, ca a aflat ca este condamnat la moarte abia in anul 2000, cand a cerut instantei civile restituirea in natura a unui apartament confiscat de regimul comunist. Precizam ca prin sentinta penala din 1974, s-a dispus executarea pedepsei cu moartea, confiscarea totala a averii, interzicerea unor drepturi si degradarea militara. De asemenea, Constantin Rauta arata, in actiune, ca sentinta TMT Bucuresti nu i-a fost comunicata niciodata si ca, prin urmare, a fost lipsit de dreptul legal de a contesta, prin recurs, condamnarea.