Principalele partide romanesti se intrec in promisiuni financiare inaintea alegerilor generale din 30 noiembrie, sfidand apelurile internationale la reducerea cheltuielilor pentru a proteja tara de criza financiara, comenteaza Reuters, citat de NewsIn. Economistii avertizeaza ca Romania trebuie sa isi reduca cheltuielile, sa reformeze sectorul public si sa se asigure ca politicile sunt implementate eficient, in caz contrar existand riscul destabilizarii economiei. Unii spun chiar ca Romania ar trebui sa ceara, preventiv, ajutorul FMI, dupa ce vecinele sale Ungaria si Ucraina au facut acest lucru pentru a reda increderea investitorilor. Dar nici Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, nici partidele de opozitie, prinse intr-o cursa electorala stransa, nu au facut din prudenta fiscala principala lor prioritate. Toate partidele resping criticile straine, inclusiv ale FMI, ca fiind lipsite de obiectivitate, iar Guvernul risca sa nu isi poata asuma meritul pentru cresterea economica mare de anul acesta, cea mai ridicata din UE. Majoritatea romanilor nu a simtit inca impactul crizei financiare globale la fel de dureros ca occidentalii, ceea ce face cu atat mai dificil de explicat nevoia de austeritate fiscala, comenteaza Reuters. Caderea leului dupa falimentul bancii de investitii Lehman Brothers a fost atenuata de interventia bancii centrale, iar scaderea cu aproape 75% inregistrata anul acesta de actiunile lichide a afectat un procent mic din populatie. Iar daca numarul locurilor de munca va scadea anul viitor pe masura ce scaderea cererii va afecta vanzarile, pentru moment somajul este de doar 4%. Romania este cea mai saraca tara din UE, dupa Bulgaria, dar nivelul de trai creste rapid datorita cresterii economice, favorizata de consum, importurile de tehnologie si investitiile in constructii. Primul semn de necazuri a intervenit saptamana trecuta, cand Standard & Poor's a coborat cu o treapta ratingurile Romaniei pentru imprumuturile in valuta si a scos-o din categoria statelor care au calificative din categoria "investment grade". Alte agentii de rating nu au urmat exemplul Standard & Poor's, Moody's Investors Service apreciind ca acest lucru ar fi o greseala, partial pentru ca Romania are o datorie publica mica. Tariceanu a incercat sa limiteze cheltuielile preelectorale obligand Parlamentul sa amane marirea salariilor profesorilor cu 50%. La scurt timp dupa coborarea ratingului Romaniei, el a spus ca asemenea cresteri salariale sunt periculoase intr-o perioada de tulburari financiare mondiale. Si mai ingrijoratoare sunt indiciile ca alegerile vor fi urmate de indelungate negocieri pentru formarea unei coalitii. Sondajele arata ca Partidul Democrat-Liberal (PD-L) si PSD sunt aproape la egalitate la circa 30%, in timp ce liberalii lui Tariceanu se situeaza sub 20%. Principalele doua scenarii considerate probabile, o coalitie PD-L-PNL sau una PNL-PSD, sunt considerate dificil de realizat din cauza divergentelor. Unii analisti spun ca cea mai buna sansa a Romaniei pentru reforme ar fi refacerea coalitiei celor doua partide care au obtinut puterea in 2004. PNL si PD-L vor sa mentina taxele la nivelurile actuale si sa introduca unele masuri de austeritate fiscala, dar o veche rivalitate intre Tariceanu si presedintele Basescu a dus la destramarea coalitiei in 2007.

Z.O.