Europa de Est �i Asia Central� nu sunt imune in fa�a turbulen�elor generate de criza financiar� mondial� �i ar putea s� i�i tempereze cre�terea economic�, au declarat, samb�t�, oficiali ai B�ncii Mondiale, care au ad�ugat c� aceste regiuni trebuie s� majoreze sumele destinate asisten�ei sociale. "Criza se extinde repede la nivel mondial, iar ��rile din Europa de Est �i Asia Central� simt efectele, al�turi de restul lumii. Reformele structurale din ultimii ani au vizat stabilizarea unor politici macroeconomice �i au ajutat ��rile s� se protejeze de efectele crizei pan� la un anumit punct. Aceste state sunt mai puternice ast�zi decat acum 10 ani, dar nicio �ar� nu este imun� in fa�a impactului", a spus vicepre�edintele B�ncii Mondiale pentru Europa �i Asia Central�, Shigeo Katsu, pe pacursul intalnirii anuale dintre Banca Mondial� �i Fondul Monetar Interna�ional (FMI), transmite NewsIn. Katsu a ad�ugat c� o incetinire prelungit� a economiei in Europa de Vest ar reduce cererea pentru exporturi din Europa de Est �i Asia Central�, mai ales pentru cei care se bazeaz� pe exporturi c�tre primele 15 state membre ale Uniunii Europene. De asemenea, o temperare economic� in Europa de Vest, dar �i in Rusia, Kazakhstan �i Ucraina, ar lovi economiile cu venituri reduse prin reducerea sumelor de bani care intr� in ��ri de la cei care lucreaz� in str�in�tate. "Ace�ti bani trimi�i inapoi acas� sunt a doua surs� de finan�are extern�, dup� investi�iile str�ine directe, �i este principala surs� de finan�are extern� pentru unele ��ri cu venituri mici sau mici spre medii. De asemenea, impactul va fi sim�it in special de cei deja afecta�i de criza energiei �i alimentelor. Din acest motiv, ar trebui s� se acorde aten�ie sporit� pentru a-i proteja pe cei vulnerabili in fa�a impactului scumpirii costurilor pentru alimente �i combustibili, prin majorarea cheltuielilor cu asisten�a social�", a mai spus Katsu. Economistul-�ef al B�ncii Mondiale pentru Europa �i Asia Central�, Pradeep Mitra, a spus c�, in ciuda turbulen�elor pe pie�ele financiare, ajust�rile s-au f�cut treptat, pan� acum, nu ca o aterizare for�at�, chiar dac�, pan� acum, ordonat�, a economiei Estoniei �i Letoniei. "Infla�ia cre�te in intreaga regiune, iar pre�urile in cre�tere pentru alimente �i presiunile generate de cererea popula�iei duc la o infla�ie de dou� cifre in ��rile din Comunitatea Statelor Independente (CIS). Pe de alt� parte, cre�terea credit�rii popula�iei, care a fost la un nivel foarte ridicat, a inceput s� se tempereze", a spus Mitra. Liderii acestor ��ri ar trebui s� fie preg�ti�i s� ia toate m�surile pentru a r�spunde imediat la schimb�rile rapide din mediul financiar interna�ional, a ad�ugat economistul-�ef. "In cazul in care pie�ele financiare ce nu func�ioneaz� normal afecteaz� mersul economiei, autorit�ile vor trebui s� furnizeze lichidit�i pentru a solu�iona cazurile de capital insuficient, active cu probleme in bilan�ul contabil �i dificulta�ile de finan�are ale b�ncilor. In cazul in care se produce o contagiere din partea b�ncilor de peste gran�ie sau in urma imprumuturilor de peste grani�e, cooperarea este esen�ial�", a mai spus Mitra. Percep�ia riscului in ��rile din aceste regiuni, din perspectiva pie�elor financiare, ce se situa deja la un nivel ridicat, a crescut sim�itor in unele state, se mai arat� in comunicatul B�ncii Mondiale. "Cel mai serios risc pe termen scurt este ca �ocurile din sistemul financiar mondial s� creasc� riscurile pentru anumite ��ri cu deficite de cont curent ridicate �i care se bazeaz� pe imprumuturile bancare. Asemenea riscuri de refinan�are sunt mai pronun�ate in special in cazul ��rilor care au un nivel mai ridicat al datoriei pe termen scurt fa�� de rezervele de�inute", a conchis Mitra.

Z.O.