La 7 decembrie, parlamentul Republicii Moldova - o mica si saraca republica ex-sovietica de doar 4,5 milioane de locuitori, aflata intre Romania si Ucraina - a esuat inca o data sa isi aleaga presedintele. Partidul Comunistilor, la putere intre 2001 si 2009, a boicotat un vot care i-ar fi oferit presedintia lui Marian Lupu, candidatul propus de coalitia majoritara si un sustinator al reformelor si al integrarii europene, noteaza o analiza a Center For American Progress, citata de Agerpres. Chiar daca SUA ar fi tentata sa isi ia mainile si sa renunte la Moldova, unde instabilitatea politica a devenit un fapt cotidian, ar fi o greseala profunda ca Washingtonul sa abandoneze o tara atat de aproape de inima Europei, aflata in deriva si in pericolul de a aluneca in haos. Opt ani de conducere comunista au lasat Moldova intr-o stare de dezordine totala. Saracia totala, granitele poroase, coruptia si nerespectarea legii au contribuit la traficul generalizat de fiinte umane, la abuzurile asupra drepturilor omului si la guvernarea proasta. La aceste probleme s-a adaugat "conflictul inghetat" din auto-proclamatul pseudo-stat Transnistria, situat la granita estica cu Ucraina. Transnistria este pentru Moldova ceea ce erau Osetia de Sud si Abhazia pentru Georgia inainte de august 2008 - o enclava separatista unde misiunea rusa "de mentinere a pacii" stationata pe teritoriul sau este sustinuta financiar de Moscova. Din fericire, disputa in privinta Transnistriei nu prezinta riscul alunecarii spre violenta ca in cazul Osetiei de Sud si Abhaziei, insa 16 ani de eforturi de mediere nu au reusit sa produca progrese. Potrivit Center For American Progress, situatia din Moldova poate sa ia una dintre urmatoarele trei directii. In primul rand, alegerile legislative - probabil undeva in vara lui 2010 - ar putea avea loc asa cum cere Constitutia. In al doilea rand, coalitia aflata la putere ar putea initia un referendum pentru a amenda Constitutia si a permite alegeri prezidentiale directe. In al treilea rand, coalitia ar putea adopta o legislatie care ar reduce numarul de parlamentari necesari pentru a alege un presedinte la o majoritate simpla de parlamentari. Ultimele doua optiuni par adecvate pentru a pune capat actualului impas. Moldova ar trebui insa sa reziste tentatiei de a-si schimba Constitutia pentru a rezolva criza, in conditiile in care orice schimbari in legea fundamentala ar trebui sa aiba loc intr-o maniera bine gandita. O atare schimbare ar putea aduce esecuri si consecinte neintentionate, asa cum s-a intamplat in Ucraina, unde schimbarile constitutionale prost elaborate din mijlocul ''Revolutiei Portocalii" au generat tulburari politice continue. Administratia Obama ar trebui sa-i comunice conducerii de la Chisinau ca o astfel de evolutie a situatiei nu ar servi intereselor pe termen lung ale tarii. Indiferent de cum evolueaza situatia, administratia americana ar trebui sa faca clar faptul ca este pregatita sa consolideze legaturile cu guvernul legitim ales al premierului Vlad Filat. De asemenea, SUA ar trebui sa insiste ca guvernul moldovean sa intreprinda reformele economice atat de necesare, reprezentand conditia pentru acordarea programului de asistenta de 590 de milioane de dolari pe care Fondul Monetar International a convenit in luna octombrie sa il acorde Moldovei. La randul rau, Congresul american poate consolida relatiile. Daca SUA trateaza cu toata seriozitatea sprijinirea stabilitatii politice in Moldova, atunci ele trebuie sa ia in considerare abrogarea amendamentului Jackson-Vanik, legiferat in 1972, pentru a determina Uniunea Sovietica sa respecte drepturile omului, in special dreptul la libera emigrare a cetatenilor sai. In mod traditional, Congresul abroga amendamentul odata ce un stat devine membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, deoarece a-l pastra neaga SUA anumite avantaje comerciale. Or, desi Moldova a devenit membra a OMC in 2001, Congresul nu a abrogat amendamentul, membrii sai fiind prea putini interesati sa o faca dat fiind economia de mici dimensiuni a tarii si impactul minim al faptului ca nu au fost normalizate relatiile comerciale. Insa abrogarea acum a amendamentului ar putea avea o importanta cruciala pentru Moldova. Ea ar demonstra solidaritatea administratiei americane cu guvernul Filat in incercarea acestuia de a implementa reforme si de a indrepta Moldova spre Europa. De asemenea, o astfel de decizie nu ar costa nimic, ci, de fapt, ar putea avantaja economia americana, odata cu indepartarea amendamentului pentru statele membre in OMC. Nu in ultimul rand, strangerea relatiei dintre SUA si Moldova ar putea oferi Americii o oportunitate de a strange relatiile cu Rusia, care este posibil sa fi ajuns la concluzia ca o Moldova stabila este mai mult in interesul sau decat un stat aflat sub control. Moldova ar putea deveni un teren de testare pentru un nou tip de interactiuni SUA-Rusia pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, unde traditia a fost cea a unor jocuri cu suma nula. Sustinerea din partea Occidentului nu poate rezolva in mod clar problemele Moldovei. Targuielile politice, ostentatia si obiceiurile legate de nepotism, de legile corupte si de guvernarea slaba trebuie sa inceteze daca tara vrea sa scape de starea actuala. Esecul parlamentului de a alege un presedinte saptamana trecuta a fost un eveniment nefericit, insa ar trebui sa fie un motiv pentru o mai mare implicare americana, nu pentru o neglijare a Moldovei, potrivit analizei.