Theodor Paleologu considera ca opera importanta a lui Constantin Noica, omul care putea deveni un "elefant al universitatii romanesti" daca nu ar fi trait in comunism, risca sa fie mascata de mitul cultural in care a fost transformat filosoful, la fel ca Nicolae Steinhardt si Alexandru Paleologu, potrivit NewsIn. Declaratia a fost facuta vineri, la conferinta "Modelul Noica sau cum sa ne ferim de maladiile spiritului contemporan", prilejuita�de Zilele Biliotecii Nationale a Romaniei,�la care au mai participat filosoful�Sorin Vieru si�criticul Alex Stefanescu. Cu acelasi�prilej a�fost vernisata expozitia "L'ami lointain�- Noica si generatia sa in colectiile Bibliotecii Nationale a Romaniei", care cuprinde piese de corespondenta, manuscrise, carti cu dedicatie si fotografii. Ministrul Culturii a pledat pentru studierea operelor de inceput ale lui Noica, in special a tezei sale de doctorat,�"o capodopera a geniului, in care, intr-un fel, ii depaseste pe maestrii sub directia carora a scris". "Este importanta sa avem in�considerare si traiectoria universitara pe care Noica ar fi putut-o avea, in mod normal, daca nu ar fi fost agitatiile politice, daca nu ar fi venit comunismul peste noi. Probabil, Noica ar fi fost unul dintre marii profesori ai universitatii romane.�Noica merita sa fie unul dintre marii elefanti, monstri sacri ai universitatii romanesti. Cu�toate acestea, si-a indeplinit vocatia pedagogica intr-un mod care compenseaza prin forta interioara care il domina. Realitatea e ca Noica a devenit el insusi o institutie si si-a continuat vocatia pedagogica cu un succes extraordinar",�a spus Paleologu. L-am cunoscut, venea acasa la noi, mergeam si eu la el in vizita Ministrul Culturii a povestit cum il vedea pe Constantin Noica prin ochi de copil: "L-am cunoscut, venea acasa la noi, mergeam si eu la el in vizita. Intr-o seara, vara, m-a luat tata la el. Atat de pasionati erau de discutii, incat pe mine m-au mancat tantarii. Imi era destul de frica sa ne intalnim cu el. Pentru un copil, personajul avea�ceva putin comic,�cu basca trasa pe cap si un trenci pe care il tin minte si acum". Theodor Paleologu a recunoscut ca Noica nu a fost omul de care se simtea cel mai legat, deoarece nu avea antrenamentul filosofic�necesar pentru a-l intelege. "In timp ce Nicu Steinhardt era simpatizat de toata lumea, Noica avea acesta rigoare, retinere, care nu fascina. Pe mine unul, simpla lui iradiere m-a facut sa ma aplec foarte de devreme catre lecturi filosofice, insa era contrabalansat de tata, care imi spunea sa nu ma iau dupa el", a adaugat ministrul. Paleologu a spus, in incheierea�prezentarii sale,�ca Noica trebuie, in opinia sa,�sa fie�restituit contextului de studiu serios al istoriei. "Pentru ca toate aceste figuri importante - el, Steinhardt sau tata - �sunt oarecum transformate in legende, iar aceasta viciaza putin opera lor. Vad ce se intampla cu tatal meu (Alexamdru�Paleologu - n.r.)�- faptul ca a fost o figura politica a mascat, de fapt, o opera literara importanta. La fel, Noica e transformat intr-un fel de mit cultural care risca sa mascheze importanta lui opera", a�explicat ministrul. Editia a XII-a a Zilelor Bibliotecii Nationale a Romaniei,�desfasurata intre 9�si 11 decembrie,�in Capitala, a�mai cuprins seminarele "Patrimoniul national romanesc in The European Library", "Actualitati in restaurarea cartilor" si "Cuvant impreuna despre Constantin Noica", eveniment care si-a propus sa incheie, simbolic, acest an dedicat marelui ganditor si creator de scoala, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea sa.

ZIUA ONLINE