Romania s-a clasat pe locul opt intre tarile din Uniunea Europeana (UE) dupa durata medie a somajului, un somer roman avand nevoie de 9,7 luni ca sa-si gaseasca o slujba noua, potrivit unui raport publicat luni de Comisia Europeana, anunta NewsIn. Media pe ansamblul UE este chiar mai mare, pe ansamblul blocului comunitar, durata medie a somajului fiind de circa un an, in perioada 2005-2008. Totusi, exista variatii intre diferite grupuri de muncitori. Persoanele in varsta raman in somaj o perioada relativ mai ridicata, de circa 15 luni fata de 12 luni pentru cei cu varste intre 24 si 54 ani sau de 10 luni pentru cei sub 24 de ani, la fel si persoanele necalificate (12 luni fata de 8 luni pentru somerii care au o calificare). In functie de sex, diferenta este foarte mica (12 luni pentru femei fata de 11,7 luni pentru barbati). Tarile cu o durata medie foarte mare a somajului sunt Ungaria, cu circa 14 luni, Slovacia, cu 12,2 luni,�si Germania, cu�12,1 luni. Inaintea Romaniei, cu o durata medie superioara a somajului se mai afla�Grecia, Cehia, Bulgaria, si Polonia. Cea mai scurta durata medie a somajului este in Malta si in Spania In schimb, cea mai scurta durata medie a somajului este in Malta, de 3,5 luni, urmata de Spania, 6,4 luni. Potrivit raportului, cu cat o persoana sta in somaj o perioada mai indelungata cu atat mai putine sanse are de a reveni pe piata muncii. Desi numarul somerilor pe termen lung a scazut incepand cu anii '90, problema ramane inca serioasa, tinand cont ca in ultimii ani, aproape 45% din perioadele de somaj au durat peste un an in UE, fata de numai 10% in SUA. Rata somajului in UE s-a mentinut pe o tendinta crescatoare din primavara anului trecut, iar pana in septembrie 2009 ajunsese la 9,2%, in crestere cu 2,5 puncte procentuale fata de primavara 2008. Numarul total de someri a ajuns la 22,1 milioane persoane, dupa un avans cu 6,1 milioane persoane (mai mult de o treime) in acelasi interval. Criza actuala si-a facut simtite efectele pe pietele fortei de munca din UE, anuland in cea mai mare parte cresterea numarului de locuri de munca obtinute dupa 2000. Barbatii, tinerii, lucratorii cu nivel scazut de calificare si muncitorii cu contracte temporare au fost cel mai puternic afectati de scaderea ofertei de locuri de munca. Diminuarea numarului de slujbe a avut loc in toate sectoarele, cu precadere in constructii si industrie. Toate statele membre, cu exceptia Luxemburgului, au inregistrat scaderi ale ratei ocuparii, cele mai semnificative avand loc in statele baltice, Irlanda si Spania.

Z.O.