Muzeul de Arta Moderna din Viena (MUMOK) va gazdui, in perioada 13 noiembrie 2009 - 14 februarie 2010, expozitia "Gender Check (Genul la apel) - Feminitate si Masculinitate in Arta Europei de Est". "Gender Check" este primul astfel de demers cultural complex care prezinta opere de arta din Europa de Est, incepand cu anii 1960, ce trateaza tema modelelor feminine si masculine. La 20 de ani de la caderea Zidului de la Berlin, curatoarea Bojana Pejic, impreuna cu o echipa de experti din 24 de tari europene, a realizat o selectie de peste 400 de lucrari, incluzand picturi, sculpturi, instalatii, fotografii, postere, filme si videoclipuri, se arata intr-un comunicat de presa remis redactiei. Manifestarea la care expun peste 200 de artisti creioneaza o imagine extrem de diversa a unui capitol din istoria artei care, pana de curand, a fost in mare masura necunoscut, si care ar putea de asemenea sa reprezinte o importanta intregire a discursului contemporan despre gen. Printre artistii care reprezinta Romania in expozitie se numara: Corneliu Baba, Geta Bratescu, Alexandra Croitoru, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Lia Perjovschi, Marilena Preda Sanc si altii. De asemenea, din partea Romaniei la cercetari a participat cronicarul si curatorul Alina Serban "Gender Check" urmareste schimbarile in reprezentarea modelelor masculine si feminine in arta, in special modul in care acestea evolueaza, in diferite conditii social-politice. Expozitia, initiata si sustinuta de Fundatia ERSTE, arata inter-relationarea dintre arta si istorie, urmarind atat o abordare cronologica, cat si una� tematica. Pana in anii 1960, muncitorii eroi de sex masculin si feminin au fost figurile dominante in traditia socialist - realista a artei. Programul propagat de stat, ce prezenta intentionat o realitate deformata, ilustrand o "societate asexuata", a fost intampinat cu ironie si demascat in arta neoficiala a momentului respectiv. Dupa perioada esteticilor colective utopice ale statului, la nivel local se regaseau diferite forme individuale si tendinte mai "deschise" in arta din Europa de Est in anii 1960 - provocand adesea o reactie ostila - care au creat spatii independente pentru arta nonconformista. Incepand cu anii 1970, idealurile de feminitate si masculinitate au fost reexaminate dincolo de cliseele propagandiste ale trecutului: autoportretele, reprezentarile corpului si subiectivitatea au inceput sa faca aluzie la un nou tip de incredere in sine, reflectata de asemenea in sexualitatea afisata in mod deschis, care a pus sub semnul intrebarii standardele heterosexuale si idealurile eroice ale masculinitatii. Chiar si multe din piesele abstracte din acea perioada au fost realizate folosindu-se forme antropomorfe si abordand relatia dintre sexe in cadrul societatii. Emanciparea modelelor a fost realizata impreuna cu o eliberare a mijloacelor� traditionale de expresie, iar noile mijloace mass-media si alte manifestari ale artei precum fotografia, filmul, spoturile si spectacolele au devenit din ce in ce mai importante. In acelasi timp, tot mai multi artisti de sex feminin au inceput sa castige in importanta.��Odata cu caderea Zidului de la Berlin in 1989 si a regimurilor socialiste, noi provocari au devenit evidente in infruntarea� nationalismului in crestere si a influentelor neo-liberale din vest. Libertatile nou castigate au adus dupa ele constrangerile de gen neoconservatoare, care, curand, au devenit si ele subiectul operelor de arta. Critici ale ideologiilor soviniste, militariste, misoginiste si xenofobe au fost exprimate in contextul teoriei feministe. Homosexualitatea a inceput sa fie scoasa in fata. Cliseele despre maternitate si idealurile feminitatii inspirate de religie si structurile de putere patriarhala au ajuns sa fie criticate. Pentru a sublinia importanta politica si publica a identitatii feminine, s-au facut aluzii la alegoriile istorice ale feminitatii. Expozitia gazduita de MUMOK - Muzeul de Arta Moderna din Viena va fi deschisa intre 13 noiembrie 2009 - 14 februarie 2010. �

Cristina STEFAN