Luna, unde NASA a anun�at vineri c� a descoperit importante cantit�i de ap�, este un martor pre�ios al istoriei �i al secretelor sistemului nostru solar de la na�terea sa, cu 4,5 miliarde de ani in urm�, relateaz� AFP, potrivit NewsIn. Singurul satelit natural al Terrei, situat la o distan�� de 348.402 kilometri, r�mane in continuare un mister, in ciuda celor 10 misiuni americane cu oameni la bord intreprinse in cadrul programului Apollo din 1968 pan� in 1972. "Nu putem contempla in nicio alt� parte cu atata claritate epoca in care s-au format P�mantul �i alte planete ale sistemului nostru solar", explic� intr-un raport recent Academia na�ional� american� pentru �tiin�e. "Interiorul Lunii a conservat intact� istoria primelor etape ale evolu�iei planetare �i suprafa�a sa f�r� aer ofer�, de asemenea, o m�rturie continu� a istoriei terestre �i a ac�iunii solare". Fostul pre�edinte american George W. Bush a lansat in 2004 proiectul Constela�ia, care vizeaz� trimiterea unei misiuni cu americani pe Lun� in jurul anului 2020, care s� prefa�eze o alt� misiune spre Marte �i chiar mai departe. China a conceput un proiect similar. Proiectul american este in prezent r�mas in suspensie, din cauza constrangerilor economice. Prezen�a apei este crucial� pentru viitoarele misiuni cu oameni la bord: va permite furnizarea oxigenului pentru astronau�i �i va fi util� vehiculelor. Panourile solare ar putea fi fabricate chiar pe Lun� Pe suprafa�a Lunii, un strat de praf, denumit regolit, produs prin impactul meteori�ilor, �i cu o grosime de ca�iva metri, con�ine oxigen u�or de extras. Exist�, de asemenea, hidrogen in cantit�i medii. Oxigenul �i hidrogenul pot fi folosite pentru fabricarea carburantului necesar motoarelor rachetei, ceea ce ar putea reduce considerabil costurile explor�rii spa�iale permi�and lansarea navetelor dincolo de atmosfera terestr�. Regolitul con�ine, de asemenea, siliciu, ce poate fi folosit pentru fabricarea panourilor solare. Mai multe societ�i studiaz� posibilitatea de a le fabrica chiar pe Lun�, pentru a furniza electricitate viitoarelor colonii ce se vor instala aici. Solul lunar de�ine, de asemenea, importante rezerve de heliu 3, un izotop neradioactiv al heliului, foarte rar pe P�mant �i c�utat pentru a fi folosit in procesele de fuziune nuclear�. Luna ar con�ine un milion de tone de heliu 3, in condi�iile in care 25 de tone ar fi suficiente pentru a satisface nevoile Statelor Unite sau ale Uniunii Europene. Un asemenea poten�ial a determinat Energia Space Corporation, o companie rus�, s� dezv�luie la inceputul anului 2006 proiectul unei baze permanente pe Lun� in decurs de zece ani, care s� inceap� s� extrag� pre�iosul izotop pan� in 2020. Totu�i, tehnologia pentru a exploata aceast� resurs� r�mane inc� neclar�. "Am g�sit ap� �i nu doar pu�in�, ci in cantit�i importante" Pan� atunci, cert este c� NASA a anun�at vineri c� a descoperit importante cantit�i de ap� inghe�at� in apropiere de polul sudic al Lunii, ceea ce d� speran�e de realizare a proiectului implant�rii unei baze la aproape o jum�tate de secol dup� misiunea Apollo. "Am g�sit ap� �i nu doar pu�in�, ci in cantit�i importante", a spus, jubiland, Anthony Colaprete, responsabilul �tiin�ific al misiunii LCROSS (Lunar CRater Observation and Sensing Satellite), care a permis aceast� descoperire. "Suntem in al nou�lea cer", a ad�ugat omul de �tiin�� intr-o conferin�a de pres�. Michael Wargo, un alt responsabil de la NASA, a ar�tat perspectivele pe care le ofer� aceast� descoperire. "Vom ridica v�lul misterelor celui mai apropiat vecin al nostru �i in acela�i timp ale sistemului solar", a spus el, subliniind c� Luna are "numeroase secrete". NASA a lansat un proiectil de 2,3 tone intr-un crater botezat Cabeus. Proiectilul a fost urmat indeaproape de sonda LCROSS ale c�rei instrumente au analizat cu succes materialele prezente in norul de fragmente rezultat in urma impactului. Proiectilul a l�sat un crater de 20-30 de metri. "Am g�sit acolo echivalentul a cel pu�in zece g�le�i de cate 7,5 litri fiecare", a precizat Anthony Colaprete, notand c� este vorba doar de rezultate preliminare. Un alt cercet�tor, Gregory Deloy, de la Universitatea California, consider� c� aceast� descoperire este major� �i extraordinar�. "Arat� o nou� imagine a Lunii. Nu mai este Luna programului Apollo, ci Luna noastr�", a spus omul de �tiin�� referindu-se la faptul c� analizele f�cute asupra e�antioanelor de sol �i roc� de pe Lun� prelevate de cei 12 astronau�i de pe Apollo in cursul celor �ase misiuni (1969-1972) nu au relevat prezen�a apei, astfel incat oamenii de �tiin�� au tras concluzia c� Luna nu are ap�. Opinia a fost schimbat� abia la inceputul anilor 2000, cand o sond� a NASA a detectat importante emana�ii de hidrogen la polii lunari, ceea ce ar putea indica prezen�a ghe�ii. Descoperirea a determinat NASA s� aleag� Polul Sud al Lunii pentru misiunea LCROSS, plecand de la ipoteza c� in craterele unde temperatura este foarte sc�zut� ar putea exista importante cantit�i de ghea��, ipotez� care acum s-a confirmat. Anthony Colaprete a mai spus vineri c� "repartizarea �i concentra�ia apei, precum �i a altor substan�e necesit� o analiz� mai am�nun�it� a datelor culese", unele indicand prezenta unor "substan�e care intrig�". Omul de �tiin�� a reamintit c� in craterele lunare s-au colectat �i s-au p�strat materii timp de cateva miliarde de ani.

ZIUA Online