La 20 de ani dupa caderea regimului comunist din Romania, statul roman continua sa trateze cu indiferenta problema Rezistentei anti-comuniste din anii '50. Presedintele Traian Basescu a condamnat comunismul de la tribuna Parlamentului si... atat. Urmasii acestor veritabili eroi ai neamului romanesc se bat inca cu institutiile statului pentru a recupera averea confiscata de regimul comunist inaintasilor lor pentru simplu fapt ca au refuzat sa se lase contaminati de ''ciuma rosie''. Si mai grav este faptul ca la 20 de ani dupa ce mii de romani au murit pentru inlaturarea comunismului, tinerii din ziua de azi pot afla despre rezistenta anti-comunista armata dusa de adevaratii patrioti doar din putinele expozitii si carti scrise de urmasii luptatorilor anti-comunisti. Joi, Muzeul Taranului Roman din Bucuresti a inaugurat o expozitie aparte, de fotografii din arhiva Securitatii, prilejuita de implinirea a 50 de ani de la procesul si executia membrilor grupului de rezistenta anti-comunista condus de Toma Arnautoiu. Fotografiile au fost alese de Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu, fiica lui Toma Arnautoiu, conducatorul grupului.

		Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu (ZIUA Foto)

Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu s-a nascut in grota de pe inaltimea Rapele cu Brazi, in care grupul condus de tatal ei a stat ascuns timp de doi ani, pana cand Securitatea a reusit sa-l captureze, printr-un plan pus la punct de loctiitorul Directiei Pitesti, viitorul general Nicolae Plesita. In momentul capturarii lui Toma Arnautoiu, Ioana Raluca implinise 2 ani, fiind trimisa la orfelinat, apoi a fost infiata. Dupa 1989 a reusit sa afle cine sunt cu adevarat parintii sai biologici, dedicandu-si activitatea studierii dosarului de la Securitate al grupului Arnautoiu, care are peste 20.000 de pagini. ''Expozitia reuneste fotografii ale membriilor grupului, ale catorva oameni care i-au ajutat si, de asemenea, fotografii ale adaposturilor pe care le-au construit in perioada cat au stat ascunsi (1949-1958), fiind cautati permanent de Securitate. De asemenea, sunt imagini ale unor obiecte care le-au apartinut, precum si imagini cu insemnari ale partizanilor, dar si documente intocmite de autoritati", a declarat in deschiderea expozitiei Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu.

		Toma Arnautoiu si Petre Arnautoiu (dupa ce au fost capturati de Securitate)

''Ar fi bine sa vedeti chipurile oamenilor care au pornit in 1949, crezand ca intr-o perioda foarte scurta ordinea lumii se va schimba, si ei vor putea contribui la revenirea unui regim politic normal in tara lor, va propun sa le vedeti chipurile sa le vedeti zambetele si sa le vedeti privirile. (...) Ar merita comparate aceste poze cu cele facute de Securitate dupa ce au fost capturati...'', a afirmat fiica lui Toma Arnautoiu. ''Trebuie vazute cateva din locurile in care au trait, pe care si le-au construit ca sa poata supravietui, dupa ce viata lor era imposibil sa mai decurga intr-o casa din satul Nucsoara. Va propun acest lucru pentru ca, in momentul in care vorbim de partizanii din munti si cand spunem au plecat in munti, fiecare dintre noi alatura acestei notiuni ceva din propria lui experienta. Pentru orice om ideea de a pleca la munte este cu totul altceva decat imaginile cu adaposturile construite de partizani'', a fost indemnul fiicei lui Toma Arnautoiu pentru toti cei care vor dori sa viziteze o expozitie exceptionala din toate punctele de vedere. Lupta anti-comunista a grupului condus de Toma Arnautoiu

		Textul unui manifest scris de partizani si adresat militenilor

Grupul de rezistenta din comuna Nucsoara, judetul Muscel (in prezent Arges) s-a format in primavara anului 1949. In iarna precedenta, Locotenentul Toma Arnautoiu, originar din Nucsoara, a fost contactat de colonelul Gheorghe Arsenescu, cu care a discutat de mai multe ori despre posibilitatea organizarii unui astfel de grup. Grupul urma sa intervina pentru a neutraliza autoritatile locale, in momentul cand, declansarea unui razboi intre anglo-americani si Uniunea Sovietica, ar fi deschis calea spre schimbarea regimului comunist din Romania. In februarie 1949, col. Arsenescu, alertat de arestarea unor membri ai grupului de la Dragoslavele, initiat de el in 1948, pleaca in graba impreuna cu Toma Arnautoiu la Nucsoara. Aici li se vor alatura invatatorul Ion (Iancu) Arnautoiu, Petre Arnautoiu, respectiv tatal si fratele lui Toma, invatatorul Alexandru Moldoveanu, preotul Ion Dragoi si fiul acestuia, studentul Cornel Dragoi s.a.; impreuna participa, in casele lui Petre Arnautoiu si Gheorghe Rizea, sotul Elizabetei Rizea, la primele intalniri cu cei care vor face parte din grup sau il vor sprijini cu alimente, imbracaminte, arme si munitie.

		Adapost folosit de partizani

In luna martie, in momentul plecarii in munti, grupul era format din 16 membri, printre care patru femei. Deoarece nu se puteau ascunde usor de trupele de securitate care incepusera sa scotoceasca zona si din cauza diferentelor de opinie in legatura cu tactica ce ar fi trebuit adoptata, grupul s-a scindat in iulie 1949; o parte dintre membri au ramas impreuna cu col. Arsenescu, iar ceilalti, sub conducerea lui Toma Arnautoiu. In noiembrie 1949, col. Arsenescu s-a desprins de grup si va sta ascuns pana in anul 1960, cand va fi arestat si condamnat la moarte. Urmarit timp de noua ani, grupul din ce in ce mai restrans ramas sub comanda lui Toma Arnautoiu, se va confrunta direct cu trupele de securitate, o parte dintre membrii sai fiind arestati sau ucisi. Erau urmariti si prietenii sau rudele lor. Pentru a-i prinde, Securitatea a facut numeroase arestari in randul acestora, a interceptat scrisori, a instalat echipament de ascultare in casa lui Ion Arnautoiu si a altor urmariti, a racolat zeci de informatori si agenti, a folosit metode infame pentru a insela buna credinta, totul cu scopul de a obtine informatii care sa duca la prinderea partizanilor. Din grup, au supravietuit ascunzandu-se intr-o grota aflata pe inaltimea Rapele cu brazi, langa satul Poenarei, Toma Arnautoiu, fratele sau Petre Arnautoiu, Maria Plop si Constantin Jubleanu, precum si copilul lui Toma Arnautoiu si al Mariei Plop. Punand in practica un plan abil de santaj si racolare a lui Grigore Poenareanu, fost coleg de scoala al lui Toma Arnautoiu, plan in care loctiitorul sefului Directiei Securitatii Pitesti, cpt. Nicolae Plesita (ulterior general) a avut un rol important, securitatea a reusit sa-i prinda. La 20 mai 1958, fratii Arnautoiu au coborat la casa lui Grigore Poenareanu pentru a lua cateva lucruri de care aveau nevoie. Securitatea, stiind de intalnire, i-a trasat lui Poenareanu misiunea de a le oferi un pahar cu tuica in care fusese pus un tranchilizant puternic. Odata misiunea indeplinita, trupele de interventie aflate in preajma i-au arestat pe cei doi si apoi i-au obligat sa le indice locul ascunzatorii in care ramasesera Maria Plop, copilul si Constantin Jubleanu.

		Maria Plop coborand din ascunzatoarea de la ''Rapele cu brazi", tinand-o in brate pe fiica ei Ioana Raluca

Somati sa se predea, Maria Plop a coborat pe o scara de franghie cu copilul in brate, iar Constantin Jubleanu a tras asupra trupelor de securitate si a fost ucis in schimbul de focuri. Arestatii au fost dusi la sediul Securitatii din Pitesti si anchetati timp de un an. Tribunalul Militar al Regiunii a-II-a i-a condamnat la moarte pe fratii Arnautoiu, dar si pe alti 14 oameni care i-au ajutat timp de noua ani cat au fost urmariti. Marea Adunare Nationala a respins cererile de comutare a pedepsei capitale formulate de condamnati, cei 16 fiind executati la Jilava in noaptea de 18 spre 19 iulie 1959.

Ciprian STOLERU