Procurorul in cazul caruia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) cere instantei constatarea calitatii de colaborator al Securitatii, Viorica Drexler, solicita detasarea pentru inca trei ani la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde lucreaza in prezent. Plenul CSM va lua in discutie solicitarea lui Drexler pe 15 octombrie, cu o zi inainte de termenul stabilit de instanta pentru judecarea procesului dintre CNSAS si procuror. Reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii au declarat, pentru NewsIn, ca Viorica Drexler a fost detasata timp de trei ani la Sectia de Procurori a CSM. Conform legii, sectia poate cere o noua detasare pentru inca trei ani, daca trece minimum o zi de la expirarea precedentei detasari. Potrivit declaratiei de avere din iunie 2009 a procurorului, Viorica Drexler a incasat ca salariu anual de la CSM 101.763 lei, la care se adauga 33.111 lei din prime, diferente de salariu si concursuri, tot de la CSM, iar de la Ministerul Public a primit 12.514 lei diferente de salariu. Asta inseamna ca, lunar, Drexler a castigat, in medie, in 2008, peste 12.000 de lei. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a cerut Tribunalului Bucuresti, in iulie 2008, sa constate calitatea de colaborator al Securitatii a procurorului Viorica Mihaela Drexler, insa, dupa doua termene, procesul a fost mutat la Curtea de Apel Bucuresti, pe 4 decembrie, pe baza noii legi de functionare a CNSAS. La Curtea de Apel Bucuresti, procesul a inceput in februarie, dar s-a amanat din diverse motive de patru ori, apoi in septembrie s-a amanat din nou, din cauza protestului magistratilor. Magistratul Mihaela Viorica Drexler ar fi dat note informative, in calitate de colaborator, despre zece colegi, din vremea cand era farmacista. Procurorul ar fi fost recrutat in 18 februarie 1989, de un serviciu din cadrul Inspectoratului Judetean Constanta, sub numele conspirativ "Oana", precizeaza CNSAS in dosar. Daca se constata definitiv in instanta ca un magistrat a colaborat cu Securitatea, se ajunge la plangere penala pentru fals in declaratii, plangere care este facuta si de CSM. Potrivit legii,"judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica".

ZIUA Online