Festivalul Interna�ional de poezie "Grigore Vieru", inceput vineri la Chi�in�u �i finalizat luni la Ia�i, la care au participat oameni de cultur� din mai multe ��ri, vine s� ne dovedeasc� inc� o dat� adev�rul vechiului dicton: ca s� vezi muntele in toat� plin�tatea lui, trebuie s�-l prive�ti de la distan��. Or, in tot ceea ce s-a intamplat pe parcursul acestor patru zile de festival, dedicate "fratelui lui Eminescu", vorba lui Nicolae Dabija, s-a f�cut o incercare de a ne apropia de "taina" prin care Grigore Vieru ne-a ap�rat pe noi, cei pe care atat de mult i-a iubit �i pentru care in cele din urm� s-a jertfit: cu gandul, cu inima, cu sufletul, cu munca, cu fiecare minut din via�a lui. A cioplit harnic cu dalta cuvantului in inimi petrificate, in con�tiin�e intinate, in sim�iri trunchiate, deferecandu-le incetul cu incetul de falsuri �i necunoa�tere �i iat�, acum, la mai bine de o jum�tate de an de la nevolnica lui dispari�ie, am putea spune c� am mai f�cut un pas pentru a ne apropia de in�elesul �i indemnul poeziei sale, prin mijlocirea c�reia a incercat s� ne apere de dezr�d�cinare, de ur�, de pierzanie, de r�t�ciri, de nefiin�a "copilului inf�urat in sarm� ghimpat�", precum i se ar�ta domniei sale a fi Basarabia. Astfel, revenirea la mo�tenirea l�sat� de Grigore Vieru (l�udabil� ini�iativ� a Uniunii Scriitorilor din Moldova, care a gasit rezonan�� in forul mai multor institu�ii de stat atat de pe un mal cat �i de pe altul al Prututlui), nu este altceva decat, vorba academicianului Mihai Cimpoi: "con�tientizarea mai profund� a personalit�ii �i crea�iei lui Grigore Vieru", care necesit� aplecare atent� �i cu migal� "asupra c�r�ii domniei sale", unde vom g�si inc� adev�ruri multe de inv�at, de cunoscut, de sim�it. �i printre ele, vom inv�a intai de toate cum s� ne iubim �ara, vatra, casa p�rinteasc�, cum s-o iubim pe mama, pe tata, pe sor�, pe frate �i pe intreg neamul din care ne tragem. Pentru c� Grigore Vieru a fost el ins�i numai iubire, considerand-o drept "singura dreptate pe lumea asta", iubirea fiindu-i valoarea de care s-a condus �i s-a sprijinit in via�� �i tot prin iubire ne-a l�sat cuvant s� ne afl�m �i noi rostul in ast� lume. Grija cea mare i-a fost, mai cu seam�, iubirea dintre fra�ii de sange, care incol�it� de vrajbe str�ine, mai �ciop�teaz� �i azi pe ici, pe colo, am�randu-ne zilele, dar pentru care tot Grigore Vieru i-a g�sit leac prin aforismele sale: "Degeaba a venit libertatea, dac� fra�ii nu se cunosc intre ei" sau "Mi-ar fi ru�ine s� intreb pe maic�-mea dac�-i romanc� sau nu". Mai mult ca atat, Grigore Vieru ne mai spune c�: "Cerul, drumul �i gandul nu le po�i ingr�di", zidind in acest fel pere�i trainici pentru n�dejdile noastre, care intro bun� zi, dup� alte edi�ii ale Festivalului "Grigore Vieru", ce se anun�� a fi o tradi�ie, ar putea s� ne aduc� ora implinirilor adev�rate �i nu doar visate de foapte mult� vreme. Un prim pas in aceast� privin�� s-a f�cut deja. De dragul inv��turilor din poezia lui Grigore Vieru, dar �i a tot ce a scris mana lui, s-a trecut d�unezi Prutul �i intro direc�ie �i in alta, s-au intalnit fra�i, ce vorbeau limba roman� la care "a ostenit", in opinia poetului, "intreaga natur�", s-au spus vorbe de pre�uire in adresa celui care i-a adunat �i pentru care s-au f�cut expozi�ii, s-au lansat c�r�i, s-au anun�at concursuri, s-au numit str�zi �i s-au inaugurat busturi, �i, principalul, s-au n�scut noi idei, care animate de crezul poetului, pot deveni realitate. Una dintre ele ar fi calea ferat� cu ecartament european, care ar purta pe �inele lui trenul "Grigore Vieru", unind dou� ora�e infr�ite - Chi�in�u �i Ia�i, g�sindu-�i in acest mod realizare la scar� larg� visul dintotdeauna al poetului basarabean - de a trece Prutul f�r� s� fie oprit de santinele, iar a doua ar veni din podurile de cuvinte, construite o via�� intreag� de poet, care, azi, dup� plecarea lui la drep�i, ne dovedesc c� au capacitatea de a se transforma in poduri de beton, pe care ar urma s� circule �i intro direc�ie, �i in alta a Prutului, trenul "Grigore Vieru". Ar fi o izband� �i poate o m�sur� a contribu�iei lui Grigore Vieru la schimbare �i nu ne-ar mai mira intrun viitor cat se poate de apropiat un posibil dialog dintre fra�i: "Unde te duci, m�i Ioane?, "Ia, m� duc cu "Grigore Vieru" pan� la Ia�i!" "Unde te duci, m�i Ilie?" "Ia, m� duc cu Grigore Vieru pan� la Chi�in�u!"

Maria BULAT-SAHARNEANU (VoceaBasarabiei.net)